Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

ovală, orientată cu axul lung pe direcţia N - S, cu dimensiunile
de 2,20 x 1,50 m. Pe fundul gropii, chiar în limita sa estică (între
adâncimile de 0,58-0,67 m de la nivelul actual de călcare) a fost
identificat defunctul depus în poziţie flexată, aşezat pe dreapta,
cu genunchii uşor îndoiți, cu capul spre S. Oasele au fost
descoperite într-o stare relativ proastă de conservare şi,
aparent, deranjate din vechime. În mod particular craniul pare
să fi fost cel mai afectat, el fiind zdrobit, cu faţa în jos, mai multe
fragmente de calotă fiind împrăştiate în partea vestică (stângă a
defunctului). Deasupra craniului şi părţii superioare a corpului
au fost depuse cu grijă (nu aruncate!) mai multe pietre de
dimensiuni medii (15-25 cm), aranjate pe două-trei rânduri, întro
structură alungită. Inventarul mormântului era format dintr-un
castron mic, lucrat la roată, un cuţit din fier, trei săgeţi de bronz
cu tub şi trei aripioare, plus o mărgică. Umplutura gropii a fost
destul de omogenă, constând în sol lutos de culoare bruncenuşiu
amestecat cu fragmente foarte fine de piatră, foarte dur
la săpat, cu o structură extrem de compactă. Limita inferioară a
gropii mormântului M2 corespunde limitei inferioare de săpare a
gropii mormântului M1 din movila T44, dar şi a limitei pedologice
de separaţie între orizontul B şi C, ceea ce face ca diferenţele
între intervenţiile antropice şi structura naturală a solului să fie
dificil de observat. Din punct de vedere al cronologiei relative,
chiar dacă situaţia nu este pe deplin clară, cele mai multe
argumente stratigrafice par să indice că groapa M2 a fost
săpată ulterior amenajării M1, cu unele deranjamente produse
în mantaua de pietre, vizibile în c.A - zona vestică. Analiza
antropologică lămuri starea neobişnuită în care au fost
descoperite oasele defunctului, precum va şi semnificaţia
perforaţiei în calota craniană. Tot la săparea martorului E - V al
movilei T44, dar în capătul opus, spre E, a fost cercetată o altă
groapă T44C3, ovală, cu fundul plat şi colţuri rotunjite, puţin
adâncă (până la -0,35 m), aflată imediat sub ringul pietre al
movilei. Groapa a avut umplutura omogenă şi nu a conţinut
material arheologic. Această groapă ar putea fi interpretată ca
având legătură cu momentul realizării ringului din lespezi mari
de piatră al movilei.
Tot în această campanie s-au verificat rezultatele
investigaţiilor geofizice realizate în campania trecută ce au
indicat prezenţa unui noi movile aplatizate în zona de N a
necropolei în apropierea movilei T10. Au fost derulate
prospecţiuni suplimentare: magnetice, electrice, georadar şi
măsurători topografice de detaliu pentru delimitarea clară a
monumentului funerar şi stabilirea poziţionării martorilor de
săpătură. Noua movilă, denumită T46, a fost dezvelită pe nivelul
mantalei de piatră spartă. Are forma ovală, uşor alunecată pe
pantă (spre E) şi măsoară în diametru 5,5 m (E - V) x 4,5 m (N -
S) şi o înălţime de 0,55 m. Această movilă funerară face parte
dintr-un grup distinct, împreună cu alte două movile, una mai
mică, alta de dimensiuni similare celei cercetate de G. Simion în
campaniile mai vechi.
Au fost, de asemenea, reluate cercetările în zona
movilelor T17-20, localizate în extremitatea nordică a
necropolei, în partea mai înaltă a dealului, movile a căror
săpătură începută de Simion Gavrilă, în 2001, a rămas, din
anumite motive, neîncheiată. Acest grup de tumuli se remarcă
prin monumentalitatea construcţiilor de piatră, dimensiuni şi
volum, formând, în mod clar, un grup distinct, impresionant. Au
fost trasaţi martori stratigrafice în zonele nesăpate, iar
cercetarea s-a concentrat pe evidenţierea dimensiunilor
mantalelor de piatră. Cercetarea anterioară, focalizată pe
mormântul central a omis excavarea zonelor adiacente,
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
148
dimensiunile amenajărilor exterioare de piatră rămânând astfel
neclare. Cercetările vor continua în campaniile viitoare.
Un aspect important al acestei campanii a fost
realizarea de studii pedologice în necropolă, însoţite de
măsurători de susceptibilitate magnetică, şi măsurători ale
valorilor rezistivităţii electrice ale solului, realizate atât în zone
de steril arheologic (sondaje), cât şi în cadrul săpăturilor pentru
a completa descrierile contextelor studiate şi stratigrafia.
74. Turda, jud. Cluj
Punct: Dealul Cetăţii
Cod sit: 55268.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 125/2010
Colectiv: Mihai Bărbulescu - responsabil, Sorin Nemeti, Florin
Fodorean, Mihaela Sălăşan, Blaga Dragoş, Matei Dan (UBB
Cluj), Mariana Pâslaru, Ana Cătinaş, Claudia Luca (MI Turda),
Irina Nemeti (MNIT), Pavel Huszarik (Liceul Nădlac)
Cercetările arheologice s-au desfăşurat pe baza
contractului nr. 2686/02.08.2010 încheiat între Ministerul Culturii
şi Patrimoniului Naţional ca finanţator şi Universitatea “Babeş-
Bolyai” Cluj- Napoca ca beneficiar.
În anul 2010 cercetările au continuat în curtea clădirea
comandamentului (principia) având drept scop dezvelirea
sistematică a treimii estice a curţii, singura parte rămasă
necercetată.
Cercetarea în suprafaţă a curţii clădirii
comandamentului a continuat spre E. Au fost practicate 11
suprafeţe (toate orientate N - S): S1 (21 x 2,5 m), S2 (17 x 2,5
m), S3 (21 x 3 m), S4 (21 x 2,5 m), S5 (14,6 x 2,5 m), S6 (21 x
2,5 m), S7 (16,4 x 2,5 m), S8 (17 x 2,5 m), S9 (21 x 2,5 m), S10
(17 x 2,5 m), S11 (17 x 3,5 m). În colţul sud-estic al curţii s-au
practicat trei casete: C1 (5 x 4 m), C2 (5 x 4 m), C3 (7 x 4 m),
iar în extremitatea nordică a secţiunii S3 a fost săpată caseta
C4 (3 x 2 m), în vederea dezvelirii mormântului M1. Între
suprafeţe şi casete s-au păstrat martori cu lăţimea de 0, 50 m.
S-a dezvelit o suprafaţă totală de 591 m², cu o adâncime medie
de cca. 0,80 -1 m.
Situaţiile arheologice (complexe, amenajări anterioare
pavajului curţii, gropi de implantare de stâlpi, intervenţii
medieval-moderne etc.) vor fi prezentate în cele ce urmează:
S-au practicat iniţial două casete (C1/2010 şi
C2/2010) cu dimensiunile de 5 x 4 m fiecare, amplasate în colţul
sud-estic al curţii.
C2/2010. În această casetă s-a putut verifica
stratigrafia curţii, care este similară stratigrafiei generale stabilite
în urma cercetărilor din anii 2008 şi 2009 şi în această
extremitate sudică a curţii.
Stratigrafie:
- Humus modern (0 / - 0, 35 m). Grosimea variabilă a
humusului modern în curte se datorează în principal pământului
rezultat din cercetările din camerele edificiului clădirii
comandamentului şi din porticul acestuia (cercetări din anii ΄80
şi din anul 1994). Pământul rezultat din aceste săpături a fost
depus în curte, fiind mutat cu ocazia unor nivelări.
- Pământ negru afânat cu fragmente de material
tegular şi pietre (- 0,35 / - 0,50 m). Acest nivel este interpretat
ca un strat de depunere medieval – modernă, de demantelare a
pavajului curţii (nivelul de scoatere a lespezilor pavajului).