Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
(Starčevo-Criş culture) and to Eneolithic period (Stoicani-Aldeni<br />
cultural group).<br />
17. Curăteşti, com. Frăsinet, jud. Călăraşi<br />
Punct: Biserica Veche<br />
Cod sit: 102856.03<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 18/<strong>2010</strong><br />
Colectiv: Done Şerbănescu – responsabil, Silviu Cristache<br />
(MCG Olteniţa)<br />
Campania arheologică s-a desfăşurat în perioada<br />
06.09 - 11.10 <strong>2010</strong>.<br />
Acest sit arheologic situat pe malul lacului Mostiştea a<br />
devenit cunoscut în urma săpăturilor <strong>arheologice</strong> preventive<br />
efectuate în toamna anului 2005, când aici au fost descoperite<br />
şi cercetate 13 morminte de inhumaţie care au fost atribuite<br />
culturii Boian şi 4 morminte din perioada timpurie a epocii<br />
bronzului. În timpul care s-a scurs de atunci, apele lacului<br />
Mostiştea au continuat acţiunea lor distructivă şi în urma<br />
eroziunii malurilor în primăvara anului <strong>2010</strong>, în dreptul<br />
necropolei, la nivelul apei, se puteau vedea oseminte din trei<br />
morminte distruse. Săpătura sistematică, care în realitate a fost<br />
de salvare a urmărit cercetarea mormintelor distruse, eventuala<br />
descoperire a altor morminte şi delimitarea necropolei eneolitice<br />
pe direcţia N - S. Pentru aceasta au fost trasate, paralel cu<br />
malul apei, două secţiuni: SIII de 18 x 3 m şi SIV de 15 x 3 m .<br />
În SIII s-a putut înregistra următoarea stratigrafie: sub stratul<br />
vegetal gros de 0,15 - 0,20 m urmează un strat cu depuneri din<br />
epoca modernă la baza căruia se găseşte un strat medieval<br />
gros de 0,60 - 0,80 m. Sub un strat de pământ aluvionar gros de<br />
0,60 - 1 m urmează un strat cu depuneri <strong>arheologice</strong> din sec. al<br />
IV-lea, atribuit culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Au fot<br />
întâlnite şi câteva fragmente ceramice din sec. IX - X fără a<br />
constitui un strat de cultură. O groapă menajeră care a deranjat<br />
un mormânt neolitic a fost atribuită epocii getice. La adâncimea<br />
de 3,20 - 3,80 m au fost descoperite 7 morminte neolitice, în<br />
unele cazuri putându-se observa chiar conturul gropii, care era<br />
de formă ovală. Scheletele din morminte erau aşezate în poziţie<br />
chircită, moderată, pe partea stângă, cu craniul orientat în<br />
general pe direcţia E, unul singur fiind orientat pe cu craniul<br />
spre S. Mâna stângă era îndoită din cot şi adusă cu palma sub<br />
craniu sau în dreptul feţei, iar mâna dreaptă era adusă cu palma<br />
spre femurul piciorului drept sau în faţa toracelui. Scheletul din<br />
M18 a fost distrus de o groapă dacică, iar scheletele din M23 şi<br />
M24 au fost distruse parţial de apele lacului Mostiştea. Două<br />
morminte au avut inventar funerar: o lamă de silex aşezată pe<br />
antebraţul mâinii drepte şi un şirag de mărgele-rondele din<br />
marmură albă, care se afla la gâtul scheletului din M20. În SIV<br />
din partea de V nu a fost descoperite morminte eneolitice, ceea<br />
ce ar fi un indiciu că ne aflăm în faţa unei necropole de<br />
inhumaţie a culturii Boian, al cărui diametru nu depăşeşte 20 m.<br />
18. Fântânele, com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud<br />
Punct: La Gâţa<br />
Cod sit: 33701.01<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 6/<strong>2010</strong><br />
<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />
43<br />
Colectiv: Dan Lucian Vaida – responsabil (MG Năsăud), George<br />
G. Marinescu (CMJ Bistrița-Năsăud), Ioana Chira<br />
Săpăturile <strong>arheologice</strong> s-au desfăşurat în intervalul<br />
16-31 iulie <strong>2010</strong>, finanţarea fiind asigurată de Complexul<br />
Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud. Obiectivul campaniei a<br />
constat în cercetarea necropolei celtice şi delimitarea suprafeţei<br />
sale. Săpăturile din acest an au vizat o suprafaţă situată la SE<br />
faţă de sectorul verificat în campaniile precedente, într-o zonă<br />
unde cercetătorul maghiar Zoltán Czajlik, în urma interpretării<br />
unor fotografii aeriene, presupunea o concentrare de complexe<br />
<strong>arheologice</strong>. Au fost trasate 13 secţiuni paralele, orientate SV-<br />
NE (S56-S66 = 30x1,5 m; S67 = 15x1,5 m; S68 = 15 x 2 m),<br />
rezultând o suprafaţă cercetată de cca. 700 m 2 . Cu toate că nici<br />
în <strong>2010</strong> nu au fost consemnate noi complexe funerare celtice,<br />
de această dată rezultatele nu sunt lipsite de importanţă, fiind<br />
identificate 6 gropi rituale (G1-G6), specifice culturii dacice din<br />
faza clasică, dar şi un mormânt de inhumaţie (M30), datat la<br />
sfârşitul Hallstatt-ului.<br />
Ca şi în alte cazuri, aşa-numitele „gropi rituale dacice”<br />
prezintă o formă rotundă, având dimensiuni apropiate între ele<br />
(cca. 1,5-1,8 m diametru şi 1-1,2 m adâncime). Conţinutul<br />
interior constă dintr-un amestec de pietre, oase de animale,<br />
cărbuni, cenuşă şi un număr mic de fragmente de vase<br />
ceramice lucrate cu mâna. Trebuie precizat că oasele nu au fost<br />
încă analizate de către un specialist, prin urmare nu este exclus<br />
ca alături de cele animale să existe şi unele de provenienţă<br />
umană.<br />
După cum s-a menţionat, în <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> s-a<br />
cercetat şi un mormânt de inhumaţie, înregistrându-se<br />
următoarele:<br />
M30 – groapă funerară de formă dreptunghiulară cu<br />
colţurile rotunjite; adâncimea de depunere: 1,2 m; orientarea<br />
scheletului: SV (capul) – NE. Corpul uman a fost întins pe spate<br />
cu mâna dreaptă şi picioarele uşor distanţate. În partea dreaptă<br />
a capului au fost aşezate 2 vase ceramice lucrate cu mâna, iar<br />
lângă piciorul drept s-a depus ofranda de carne.<br />
Inventar: Vas mare de formă bitronconică cu gura evazată,<br />
prevăzut cu două apucători dispuse sub linia diametrului maxim;<br />
ceaşcă largă cu toarta supraînălţată; mărgea lucrată dintr-o<br />
pastă albă (posibil caolin), găsită pe oasele bazinului uman;<br />
oase de animal (viţel) – ofranda de carne; lamă de cuţit,<br />
identificată sub oasele de animal.<br />
Analogiile privind materialele menţionate dar şi unele<br />
elemente legate de ritul şi ritualul funerar au determinat<br />
încadrarea complexului printre descoperirile de caracter scitic<br />
din Transilvania, datate pe parcursul sec. VI-V a.Chr. Obiectele<br />
recuperate au fost restaurate în laboratoarele Complexului<br />
Muzeal Bistriţa-Năsăud, urmând a fi prezentate în expoziţia de<br />
istorie a Muzeului Grăniceresc Năsăudean, în a cărui patrimoniu<br />
sunt înregistrate. Cercetările la Fântânele urmează să fie<br />
reluate în vara anului 2011.<br />
Bibliografie:<br />
Dan Lucian Vaida, Celtic finds in North-East Transylvania (IV th -<br />
II nd centuries B.S.), în Thracians and celts (Proceedings of the<br />
International Colloquium from Bistriţa, 18-20 May 2006), Cluj-<br />
Napoca, 2006, p. 295-323.<br />
Dan Lucian Vaida, Preliminary considerations regarding the<br />
Celtic cemetery from Fantanele (the point – La Gata), în