24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

(Starčevo-Criş culture) and to Eneolithic period (Stoicani-Aldeni<br />

cultural group).<br />

17. Curăteşti, com. Frăsinet, jud. Călăraşi<br />

Punct: Biserica Veche<br />

Cod sit: 102856.03<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 18/<strong>2010</strong><br />

Colectiv: Done Şerbănescu – responsabil, Silviu Cristache<br />

(MCG Olteniţa)<br />

Campania arheologică s-a desfăşurat în perioada<br />

06.09 - 11.10 <strong>2010</strong>.<br />

Acest sit arheologic situat pe malul lacului Mostiştea a<br />

devenit cunoscut în urma săpăturilor <strong>arheologice</strong> preventive<br />

efectuate în toamna anului 2005, când aici au fost descoperite<br />

şi cercetate 13 morminte de inhumaţie care au fost atribuite<br />

culturii Boian şi 4 morminte din perioada timpurie a epocii<br />

bronzului. În timpul care s-a scurs de atunci, apele lacului<br />

Mostiştea au continuat acţiunea lor distructivă şi în urma<br />

eroziunii malurilor în primăvara anului <strong>2010</strong>, în dreptul<br />

necropolei, la nivelul apei, se puteau vedea oseminte din trei<br />

morminte distruse. Săpătura sistematică, care în realitate a fost<br />

de salvare a urmărit cercetarea mormintelor distruse, eventuala<br />

descoperire a altor morminte şi delimitarea necropolei eneolitice<br />

pe direcţia N - S. Pentru aceasta au fost trasate, paralel cu<br />

malul apei, două secţiuni: SIII de 18 x 3 m şi SIV de 15 x 3 m .<br />

În SIII s-a putut înregistra următoarea stratigrafie: sub stratul<br />

vegetal gros de 0,15 - 0,20 m urmează un strat cu depuneri din<br />

epoca modernă la baza căruia se găseşte un strat medieval<br />

gros de 0,60 - 0,80 m. Sub un strat de pământ aluvionar gros de<br />

0,60 - 1 m urmează un strat cu depuneri <strong>arheologice</strong> din sec. al<br />

IV-lea, atribuit culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Au fot<br />

întâlnite şi câteva fragmente ceramice din sec. IX - X fără a<br />

constitui un strat de cultură. O groapă menajeră care a deranjat<br />

un mormânt neolitic a fost atribuită epocii getice. La adâncimea<br />

de 3,20 - 3,80 m au fost descoperite 7 morminte neolitice, în<br />

unele cazuri putându-se observa chiar conturul gropii, care era<br />

de formă ovală. Scheletele din morminte erau aşezate în poziţie<br />

chircită, moderată, pe partea stângă, cu craniul orientat în<br />

general pe direcţia E, unul singur fiind orientat pe cu craniul<br />

spre S. Mâna stângă era îndoită din cot şi adusă cu palma sub<br />

craniu sau în dreptul feţei, iar mâna dreaptă era adusă cu palma<br />

spre femurul piciorului drept sau în faţa toracelui. Scheletul din<br />

M18 a fost distrus de o groapă dacică, iar scheletele din M23 şi<br />

M24 au fost distruse parţial de apele lacului Mostiştea. Două<br />

morminte au avut inventar funerar: o lamă de silex aşezată pe<br />

antebraţul mâinii drepte şi un şirag de mărgele-rondele din<br />

marmură albă, care se afla la gâtul scheletului din M20. În SIV<br />

din partea de V nu a fost descoperite morminte eneolitice, ceea<br />

ce ar fi un indiciu că ne aflăm în faţa unei necropole de<br />

inhumaţie a culturii Boian, al cărui diametru nu depăşeşte 20 m.<br />

18. Fântânele, com. Matei, jud. Bistriţa-Năsăud<br />

Punct: La Gâţa<br />

Cod sit: 33701.01<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 6/<strong>2010</strong><br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

43<br />

Colectiv: Dan Lucian Vaida – responsabil (MG Năsăud), George<br />

G. Marinescu (CMJ Bistrița-Năsăud), Ioana Chira<br />

Săpăturile <strong>arheologice</strong> s-au desfăşurat în intervalul<br />

16-31 iulie <strong>2010</strong>, finanţarea fiind asigurată de Complexul<br />

Muzeal Judeţean Bistriţa-Năsăud. Obiectivul campaniei a<br />

constat în cercetarea necropolei celtice şi delimitarea suprafeţei<br />

sale. Săpăturile din acest an au vizat o suprafaţă situată la SE<br />

faţă de sectorul verificat în campaniile precedente, într-o zonă<br />

unde cercetătorul maghiar Zoltán Czajlik, în urma interpretării<br />

unor fotografii aeriene, presupunea o concentrare de complexe<br />

<strong>arheologice</strong>. Au fost trasate 13 secţiuni paralele, orientate SV-<br />

NE (S56-S66 = 30x1,5 m; S67 = 15x1,5 m; S68 = 15 x 2 m),<br />

rezultând o suprafaţă cercetată de cca. 700 m 2 . Cu toate că nici<br />

în <strong>2010</strong> nu au fost consemnate noi complexe funerare celtice,<br />

de această dată rezultatele nu sunt lipsite de importanţă, fiind<br />

identificate 6 gropi rituale (G1-G6), specifice culturii dacice din<br />

faza clasică, dar şi un mormânt de inhumaţie (M30), datat la<br />

sfârşitul Hallstatt-ului.<br />

Ca şi în alte cazuri, aşa-numitele „gropi rituale dacice”<br />

prezintă o formă rotundă, având dimensiuni apropiate între ele<br />

(cca. 1,5-1,8 m diametru şi 1-1,2 m adâncime). Conţinutul<br />

interior constă dintr-un amestec de pietre, oase de animale,<br />

cărbuni, cenuşă şi un număr mic de fragmente de vase<br />

ceramice lucrate cu mâna. Trebuie precizat că oasele nu au fost<br />

încă analizate de către un specialist, prin urmare nu este exclus<br />

ca alături de cele animale să existe şi unele de provenienţă<br />

umană.<br />

După cum s-a menţionat, în <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> s-a<br />

cercetat şi un mormânt de inhumaţie, înregistrându-se<br />

următoarele:<br />

M30 – groapă funerară de formă dreptunghiulară cu<br />

colţurile rotunjite; adâncimea de depunere: 1,2 m; orientarea<br />

scheletului: SV (capul) – NE. Corpul uman a fost întins pe spate<br />

cu mâna dreaptă şi picioarele uşor distanţate. În partea dreaptă<br />

a capului au fost aşezate 2 vase ceramice lucrate cu mâna, iar<br />

lângă piciorul drept s-a depus ofranda de carne.<br />

Inventar: Vas mare de formă bitronconică cu gura evazată,<br />

prevăzut cu două apucători dispuse sub linia diametrului maxim;<br />

ceaşcă largă cu toarta supraînălţată; mărgea lucrată dintr-o<br />

pastă albă (posibil caolin), găsită pe oasele bazinului uman;<br />

oase de animal (viţel) – ofranda de carne; lamă de cuţit,<br />

identificată sub oasele de animal.<br />

Analogiile privind materialele menţionate dar şi unele<br />

elemente legate de ritul şi ritualul funerar au determinat<br />

încadrarea complexului printre descoperirile de caracter scitic<br />

din Transilvania, datate pe parcursul sec. VI-V a.Chr. Obiectele<br />

recuperate au fost restaurate în laboratoarele Complexului<br />

Muzeal Bistriţa-Năsăud, urmând a fi prezentate în expoziţia de<br />

istorie a Muzeului Grăniceresc Năsăudean, în a cărui patrimoniu<br />

sunt înregistrate. Cercetările la Fântânele urmează să fie<br />

reluate în vara anului 2011.<br />

Bibliografie:<br />

Dan Lucian Vaida, Celtic finds in North-East Transylvania (IV th -<br />

II nd centuries B.S.), în Thracians and celts (Proceedings of the<br />

International Colloquium from Bistriţa, 18-20 May 2006), Cluj-<br />

Napoca, 2006, p. 295-323.<br />

Dan Lucian Vaida, Preliminary considerations regarding the<br />

Celtic cemetery from Fantanele (the point – La Gata), în

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!