Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

funcționalității acestuia, dar și asupra rolului jucat de acest
sector al cetății în cadrul fortificației de la Capidava din sec. VII
p.Chr. Prin prisma acestor motive cercetările din edificiul
C1/1994 sunt determinante pentru cercetarea de ansamblu din
sectorul III intra muros al Capidavei, această clădire constituind
cheia de boltă a cercetării urbanismului de sec. VI din acest
sector. În ceea ce privește via principalis, unde artefactele
descoperite (așa cum s-a expus în rândurile de mai sus) sunt
exclusiv fragmentare, interesul major este dat de posibilitatea
stabilirii fazelor de funcționare ale străzii (până acum identificate
2, posibil 3 asemenea faze), în corelare cu edificiile ce o
mărginesc în sectorul 3, respectiv sectorul de E al cetății. [Ioan
C. Opriș, Al. Rațiu, G. Stoian, Florentin Munteanu]
Sectorul VIII (extra muros)
Colectiv: Zeno Karl Pinter, Claudia Urduzia, studenţi,
masteranzi şi doctoranzi ai ULB Sibiu
Suprafaţa cercetată: adâncirea în casetele C3/2007,
C4, C5, C6, C7/2008 şi deschiderea uneia noi, C8/2010.
Obiectivul general al proiectului de cercetare din
sectorul VIII extra muros constă în examinarea patrimoniului
arheologic din această zonă a sitului Capidava, respectiv
stabilirea stratigrafiei şi cronologiei locuirii, precum şi
identificarea traiectului zidului de apărare medieval. Într-un sens
mai larg, cercetarea din zona extramurană a platoului cetății de
la Capidava are în vedere punerea în evidență a ansamblurilor
arhitecturale (inclusiv traseul extins al fortificației
mediobizantine), conservarea și valorificarea lor prin amenajare
pentru marele public.
Cercetarea zonei extramurane a sitului de la
Capidava a fost determinată de necesitatea clarificării locuirii de
pe platoul plasat la SE de cetate, perimetru în care au fost
surprinse urme de locuire şi fortificare încă în perioada
cercetărilor întreprinse de Gr. Florescu. Cercetările noastre au
fost efectuate în acest perimetru în campaniile 2001, 2002,
2003, 2005, 2006, 2007, 2008 şi 2009, prin 6 secţiuni
stratigrafice de 10/2m şi 8 casete de 4/4m, iar rapoartele au fost
publicate anual în CCA.
În campania 2010 eforturile noastre s-au concentrat
pe cercetarea planimetrică şi stratigrafică a amenajării din piatră
legată cu lut apărută deja în campania 2001 şi a cărui traiect
părea să înconjoare platoul de la SE de cetate. S-au adâncit în
acest sens casetele C3/2007, C4, C5, C6, C7/2008 şi a fost
deschisă C8/2010.
În C3/2007 s-a urmărit pe de o parte scoaterea la
lumină în întregime a amforei a cărei buză a fost surprinsă anul
trecut în profilul de SV şi pe de altă parte surprinderea fundaţiei
zidului medieval A1. În scopul surprinderii complete a amforei a
fost realizată o casetare a C3 pe latura ei de SV. Caseta are
dimensiunile de 1 x 1,50 m şi una din laturile ei scurte
prelungeşte profilul de NV a C3. Nu a fost surprinsă o
continuare a fragmentului de amforă surprinsă anul trecut în
profil, deoarece acesta a fost spart din vechime. În schimb au
fost surprinse două rânduri paralele de pietre (adâncimea -
0,45/-0,60 m) de factură asemănătoare cu cele din zidul A1 şi
dispuse relativ neregulat. Între cele două rânduri de pietre, la
adâncime mai mare (-0,80 m), a fost surprins un al treilea rând
de pietre, care nu este continuu pe întreaga lungime surprinsă
din amenajare. Întreaga amenajare pare paralelă cu zidul A1 şi
în ea au fost surprinse mai multe fragmente ceramice şi
fragmente de zgură.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
31
Pentru surprinderea tălpii fundaţiei zidului A1 din C3
s-a practicat o microsecţiune între A1 şi A2, aflată cu latura
lungă (1,90 m) pe zid. Microsecţiunea s-a adâncit cu -0,60 m
faţă de nivelul de anul trecut. Talpa fundaţiei a fost surprinsă la -
1,25 m faţă de actualul nivel de călcare.
În C4 s-a demontat dărâmătura de la E de zid. Spre
profilul de SV a fost identificat un şir de pietre a cărui direcţie
este perpendiculară pe zidul A1. Şirul mărgineşte o suprafaţă de
emplecton (pietre cu mortar) vizibilă în tot colţul de S al C4.
În C5 s-a curăţat o parte din dărâmătura de la V de
zid, prilej cu care au fost identificate fragmente ceramice, zgură,
urme de arsură şi de lutuială. Multe dintre materiale recuperate
de aici (ceramică, oase, materiale de construcţie) prezintă urme
de arsură.
În C6 s-a curăţat colţul de V al casetei pentru
surprinderea paramentului interior al zidului A1 şi s-a demontat
dărâmătura de pietre de la E de zidul A1. De la adâncimea de -
0,85 m s-a practicat o microsecţiune de 1 m lăţime, pe profilul
de SE al casetei, pentru a stabili stratigrafia completă a zonei.
La adâncimea de -0,88 - -0,90 m a fost identificat un strat de lut
amestecat în unele zone cu mortar (relativ moale cu pietricele)
cu grosimea de 6-8 cm. Sub acest strat au început să apară
materiale romane relativ mărunte. La -1,20 m a fost identificat
un nou strat de lutuială. Lutul din acest strat este nisipos şi are
pietricele. Stratul prezintă pigment de arsură – cărbune şi
fragmente ceramice mai mari şi mai numeroase. La îndreptarea
profilului de SE, la adâncimea de -1,25 m, a fost recuperată o
jumătate de monedă, care datorită corodării puternice nu a putut
fi datată. O altă monedă, întreagă de data aceasta, a fost
recuperată din partea superioară a umpluturii unei gropi, la -
1,65 - -1,85 m adâncime, adâncime la care respectiva groapă
taie un strat de pământ galben nisipos cu material ceramic,
tegulae, pigment de cărbune şi rar pietre. Moneda a fost datată
prin amabilitatea colegului Andrei Gândilă. Se pare că a fost
emisă la începutul sec. I p.Chr., dar datorită tocirii ei puternice,
datorată unui rulaj îndelungat, este posibil să fi fost încă în uz în
sec. al III-lea p.Chr. La distanţă de 1,20 m de profilul de NE al
C6, în microsecţiune s-a conturat groapa menţionată mai sus,
cu pământ brun-cenuşiu în umplutură, din care au fost
recuperate fragmente ceramice provenite de la vase şi de la
materiale de construcţie. La adâncimea de -1,85 m groapa îşi
măreşte dimensiunile, aici fiind descoperit un fragment ceramic
mai mare (buza şi toarta unui vas) databil în sec. al III-lea p.Chr.
Groapa ce se adânceşte în solul viu, este tăiată de profilul de
SE şi nu atinge la dimensiunea maximă vizibilă profilul de NV al
microsecţiunii. Golirea ei se va face în campania anului viitor.
În C7 lucrările din acest an au încercat să surprindă
paramentul interior al A1, dar şi să lămurească caracterul unei
alte amenajări de piatră care pare a se contura perpendicular pe
A1. În principal s-au practicat adânciri în jumătatea de SV a
casetei, acolo unde nu sunt vizibile deocamdată urme din
amenajarea de piatră sau alte amenajări. Spre colţul de S al
casetei, în profilul de SV a fost surprins un fragment de mortar
cu mult var, aflat sub un fragment de lut nisipos. De asemenea
a fost surprins paramentul interior al A1, dar şi un rând de pietre
aşezate îngrijit care par a marca o întrerupere a zidului.
Informaţiile dobândite în urma cercetărilor din
campanile precedente au fost completate prin surprinderea
clară a nivelului tălpii fundaţiei zidului medieval de incintă, a
stratului de construcţie şi a tehnicii de fundare pe plintă. În plus
a fost surprinsă stratigrafia completă între solul viu şi talpa
fundaţiei zidului de incintă. Noile informații sunt de natură a fi