Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Întregul material arheologic descoperit a fost triat,
spălat, etichetat şi fotografiat, fiind depozitat la sediul INP în
vederea prelucrării ştiinţifice.
Abstract
In 2010 we made archaeological investigations of the building
wrongly called “Gabroveni Inn”, which established that there
were dwellings in that place, with deeper floors, dating from the
beginning of urban life in Bucharest. In the 18th century, on this
place there was a building with commercial role, from which it
was possible to investigate only two caves, and another part of
the building, with a single cave. The actual building was erected
between 1847 and 1852.
91. Câmpina, jud. Prahova
Punct: Parohia Biserica Sf. Nicolae, cartier
Slobozia
Cod sit: 131265.06
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr.
217/2010
Colectiv: Alin Frînculeasa, Octav Negrea (MJIA
Prahova), Andrei Soficaru (IAFR Bucureşti)
Ansamblul bisericesc „Sf. Nicolae” din cartierul
Slobozia se află pe terasa înaltă de pe partea dreaptă a râului
Doftana, în apropierea zonei în care acesta se varsă în râul
Prahova. Lucrările de amenajare a unui sistem de drenaj în jurul
casei parohiale au dus la descoperirea unor oase umane
asociate cu ceramică. Cercetările derulate în anii 2008 şi 2009
au dus la identificarea unei necropole din epoca bronzului
mijlociu cu elemente ce merg până în bronzul târziu. Au fost
descoperite morminte de inhumaţia şi incineraţie ce au
încadrare culturală Monteoru şi Noua, iar într-un mormânt de
inhumaţie a fost descoperit un vas din cultura Tei.
În anul 2010 au fost continuate cercetările la S de
clădirea parohială. A fost caroiată o suprafaţă de 13 x 11m (N -
S/E - V). Această suprafaţă fost împărţită în patru sectoare de 5
x 4 m (E - V/N - S). De asemenea am trasat o secţiune (SIII) de
8 x 2 m (N - S/E - V), SIII – 11 x 1,6 m (plasată la 0,70 m S de
SI) şi câteva casete adosate secţiunilor sau sectoarelor pentru
surprinderea în întregime a complexelor funerare. Au fost
demontaţi şi martorii stratigrafici dintre sectoare sau sectoare şi
secţiunea III.
În această campanie arheologică au fost descoperite
19 morminte ajungându-se astfel la un număr de 33 de
morminte. Dintre aceste noi morminte 3 sunt de incineraţi, 11 de
inhumaţie. A fost descoperit izolat şi un vas (ceaşcă) lipsind
oasele. Acesta ar putea fi legat de câteva oase descoperite
izolat în campania din anul 2010 în SI deranjate de o groapă de
va din epoca medievală târzie. De asemenea mai remarcăm
descoperirea unei gropi peste care era amenajată o movilă de
piatră, dar fără inventar funerar sau resturi de schelet uman.
Mormintele de inhumaţie au gropile de formă
dreptunghiulară cu colţurile rotunjite. Deasupra individului
înhumat era amenajată o movilă din piatră şi pământ. Scheletul
era aşezat chircit pe partea dreaptă sau stângă, avea braţele
duse spre faţă. Erau orientate aproximativ E - V cu capul la E
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
173
sau la V. Inventarul era format din vase dar şi piese de podoabă
din os, bronz, pastă sticloasă. Mormântul 20 avea inventarul
format din două vase, dar şi piese de podoabă (3 mărgele din
argilă, un cercel din bronz, 4 mărgeluşe din pastă sticloasă).
Într-un mormânt de copil (M26) a fost descoperită o brăţară din
bronz aşezată pe mâna defunctului. Celelalte morminte de
inhumaţie avea depuse unul sau două vase în general în zona
craniului, dar a existat şi un mormânt (M22) ce avea un vas (o
cană) depusă la picioare. Într-un alt mormânt (M30) au fost
descoperite alături de un vas Monteoru numeroase astragale de
ovicaprine prelucrate, neperforate totuşi dar şi două piese
realizate din tablă de bronz. În M32 a fost descoperit un vas ce
este decorat în manieră şi tehnică Tei chiar dacă forma este
una atipică. În M31 a fost descoperit un ac de os alături de două
vase dintre care unul era o cană decorată cu măturica. A fost
descoperit şi un mormânt ce nu avea inventar funerar. Tipologia
vaselor este una restrânsă formată din ceşti cu două torţi
supraînălţate mai rar cu una, o cană, un castron, posibil o cupă.
Mormintele de incineraţie în număr de trei au
amenajări simple. Era săpată o mică groapă în care erau
aşezate vase în care erau puse oasele incinerate. În cazul unui
mormânt oasele incinerate au fost aşezate direct pe pietre peste
care s-a construit o movilă din piatră şi pământ. Pentru fixarea
vaselor din morminte erau realizate mici gropi de aproximativ
0,05 m adâncime. Un alt mormânt de incineraţie avea depuse
trei vase în care erau puse oase incinerate. Probabil în acest
caz este vorba de un mormânt în care au fost depuse resturile a
trei indivizi, fiecare în câte un vas. Unul din vase (vas 1) era
depus cu gura în jos. Toate vasele au formă amforoidală, au
gâtul înalt cu două torţi, corpul sferoidal. Vasele realizate dintr-o
pastă cenuşie-negricioasă, cu nisip folosit ca degresant nu sunt
decorate. În vasul trei am descoperit o piesă din os de mamifer.
Al treilea mormânt de incineraţi era format dintr-un singur vas în
care erau depuse resturile incinerate ale unui individ.
În total au fost descoperite resturile de la aproximativ
20 de vase, un cercel din bronz, o brăţară din bronz, alte 2
piese din bronz, 4 mărgele din argilă, 4 mărgele din pastă
sticloasă, 32 de astragale de ovicaprină, trei piese din os.
Inventarul descoperit în această campania dar şi în cele
precedente are analogii cu cel al culturilor Monteoru, Noua dar
şi Tei.
Mormintele aparţin mai ales unor copii, unii având sub
3 ani, dar şi adolescenţi. Doar trei morminte din cele de
inhumaţie aparţin unor persoane mature.
Au fost descoperite şi complexe medievale târzii de
tipul gropilor de var, umplute apoi cu materiale de construcţie,
fragmente de ceramică, oase de mamifere. Una din aceste
gropi era de mari dimensiuni (diam. E-V de aprox. 4,5 m),
acoperea o mare parte din SIII, dar şi SI. Astfel de complexe au
fost descoperite şi în campania din anul 2009 în S.I, inclusiv o
parte din groapa identificată în această campanie în SIII.
Bibliografie:
I. Chicideanu-Motzoi, Câteva consideraţii asupra culturii
Monteoru, Mousaios 7, 2003, p. 37-59.
V. Leahu, Cultura Tei. Grupul cultural Fundenii Doamnei.
Probleme ale epocii bronzului în Muntenia, Bibliotheca
Thracologica 38, 2003, Bucureşti.
C. Schuster, G. Crăciunescu, C. Fântâneanu, Zur bronzezeit in
Sudrumanien Drei Kulturen: Glina, Tei und Verbicioara, Ed.
Cetatea de Scaun, Bucureşti.