Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Note:
1.Gh. Calotoiu, Contribuţii la cunoaşterea culturi Verbicioara în
jud. Gorj, Litua, VI, 1994, p. 7-42.
2. D. Berciu, P. Purcărescu, P. Roman, M.C.A, VII, 1959, p.131-
134.
3.G. Crăciunescu, Cultura Verbicioara în jud. Mehedinţi,
Drobeta, VII, 1996, p.41
4. Ibidem, p.59
5. Idem, Cultura Verbicioara în jumătatea vestică a Olteniei,
2004, p.189
6. M. Nica, Date noi cu privire la geneza şi evoluţia culturii
Verbicioara, Drobeta VII, 1996, fig. 12/1a, 1b, 27.
7. conform D. Berciu.
Abstract:
The objective of the 2010 archaeological campaign
was the delimitation of the site. The archaeological material
consists mostly in ceramics. We underline the fact that the
ceramic is fragmentary and it was made of a thick paste. The
pottery is specific to Verbicioara culture, its third phase.
The archaeological excavations showed the existence
of a settlement belonging to the Verbicioara culture.
13. Cheia, com. Grădina, jud. Constanța
Punct: Vatra satului, Peştera „La Izvor”, Peştera
„La Baba”, Peştera “X”
Cod sit: 63018.02; 63018.01; 63018.06
Autorizațiile de cercetare arheologică sistematică nr.
139/2010 și 140/2010
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 195/2010
Colectiv: Valentina–Mihaela Voinea – responsabil, Aurel
Mototolea, Constantin Şova, Ştefan Georgescu (MINAC),
Bartłomiej Szmoniewski, Maria Lityńska-Zając (Institute of
Archaeology and Ethnology, Polish Academy of Sciences,
Kraków, Poland), Adrian Bălăşescu, Valentin Radu, Elek Popa
(MNIR-CNCP), Andrei Soficaru (IAFR București), Ruben
Giaquinta (Univ. din Sienna, Italia), Cornelia Cărpuş, Leonid
Cărpuş (ArheBioMedia)
Cercetările arheologice desfăşurate în punctele de la
Cheia au vizat atât locuirea permanentă din aşezarea
Hamangia cât şi locuirile sezoniere din zona peşterilor: La Izvor,
La Baba, Peştera “X” şi Casian.
Cheia Vatra Satului
Aşezarea Hamangia III din punctul Cheia – Vatra
Satului se înscrie în categoria aşezărilor deschise, situată pe
terasa Văii Casimcea. Cercetările arheologice sistematice,
întreprinse în perioada 2001 – 2010 s-au concentrat în zona
centrală a aşezării unde au fost cercetate mai multe complexe
arheologice – locuinţe şi gropi de extracţie a lutului, de
dimensiuni mari, utilizate ulterior ca spaţii de depunere a
deşeurilor menajere şi gropi menajere de dimensiuni mici.
Obiectivele cercetării:
- identificarea limitei de NNV a aşezării Hamangia din
punctul Vatra Satului;
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
37
- continuarea sondajelor stratigrafice în zona
exterioară a peşterilor La Izvor şi “X” (Craniilor) şi în interiorul
Peşterii La Baba;
- realizarea unui sondaj stratigrafic în Peştera Casian,
în interiorul unei firide nederanjate stratigrafic;
- realizarea unui studiu arheozoologic comparativ între
materialul faunistic recoltat din aşezarea Hamangia III
permanentă şi cel din secvenţele de locuire sezonieră,
contemporană, din peşteri;
- analiza ceramologică a materialului ceramic din
aşezarea Hamangia, punctul Cheia Vatra Satului;
- analiza antropologică a oaselor umane descoperite
în peşterile La Baba şi X (Craniilor).
- analiza probelor paleobotanice din Peştera La Baba
pentru reconstituirea paleomediului în perioadă neo-eneolitică.
Cheia - Vatra Satului
Datorită fondurilor reduse, campania din 2010 a avut
ca obiectiv stabilirea limitei de N a aşezării şi secţionarea
tumulului care suprapune locuirea eneolitică. În acest sens, au
fost trasate mai multe secţiuni, în jumătatea de E a tumulului:
ST3 (1,20 x 8 m, orientat NE-SV), ST4 (1,20 x 5,20 m, paralel
cu ST3) şi ST5 (1,30 x 5,25 m, perpendicular, între ST3 si ST4).
Adâncimea maximă la care s-a ajuns a fost de 1,50 m.
În secţiunile cercetate nu au fost identificate complexe
arheologice, majoritatea materialului arheologic recoltat
provenind dintr-un nivel de locuire Hamangia situat la marginea
aşezării, cu puţin material ceramic (fragmente de dimensiuni
mai mari decât cele descoperite în zona centrală a aşezării),
oase provenind de la animale de talie mare (bovine), piese de
silex întregi şi deteriorate, majoritatea microlite, un fragment de
râşniţă de piatră.
Cheia – Peştera La Izvor, Peştera La Baba, Peştera X, Peştera
Casian
Săpăturile arheologice întreprinse în peşterile din
zona Cheile Dobrogei – Valea Casimcei se înscriu în cadrul
proiectului de cercetare româno-polon Study of the Prehistoric
and Early Mediaeval Settlements in the Casimcea River Valley
in Central Dobrudja (2010 – 2013) care are ca obiective
principale surprinderea impactului transformărilor climatice şi de
mediu asupra tipului de habitat uman (permanent/sezonier) şi
identificarea modalităţilor de folosire a grotelor, adăposturilor şi
peşterilor, de-a lungul mileniilor, atât ca spaţii de locuire, cât şi
ca locuri de cult sau/şi funerare. Subliniem că strategia de
săpătură arheologică adoptată în cadrul acestui proiect vizează
surprinderea tuturor urmelor de locuire permanentă şi
sezonieră, cercetările fiind extinse, acolo unde este posibil, şi în
spaţiile exterioare peşterilor.
În campania din 2010 au fost efectuate următoarele
sondaje stratigrafice:
- SIV - 2 x 2 m în interiorul Peşterii La Baba, adâncimea
variind, în funcţie de forma stâncii, între 2 şi 4 m – niveluri de
locuire Gumelniţa, Hallstatt, getic, romano-bizantin, medieval,
modern;
- SI – 1,20 x 1,80 m şi S.II – 1,10 x 1,80 m, în faţa şi
respectiv interiorul unei galerii nederanjate, de dimensiuni mici (L =
4,80 m) din Peştera Casian, adâncime 0,90/1,00 m – niveluri de
locuire Hamangia, Gumelniţa, Hallstatt, getic cu importuri
elenistice, roman, medieval, modern;
- SIV - 2 x 5 m, în faţa Peşterii La Izvor, adâncime 1,50 –
1,60 m – niveluri de locuire Hallstatt, getic cu importuri elenistice