Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

surprinsă pe latura de N, în apropierea craniului. Nici în acest
mormânt nu a fost găsit nici un obiect de inventar.
M4 - A fost identificat la aceeaşi adâncime ca şi M3
şi la cca. 1,30 m spre E de acesta. Scheletul avea aceeaşi
poziţie ca şi precedentul şi este mai bine conservat. Maxilarul
inferior s-a păstrat integral, cu dantura completă. O parte din
membrele inferioare au rămas în profil. Pământul îndepărtat de
deasupra oaselor era întărit, de culoare castaniu gălbui. Cutia
craniană se afla la 0,10 m de colţul de NV al casetei de pietre
de la M1 şi la 0,35 m sub nivelul de depunere al scheletului din
acesta. Nu au fost identificate laturile gropii. Stratul de pământ
de deasupra era afânat şi uşor de degajat. Cercetarea acestui
mormânt este incompletă, partea inferioară a scheletului intrând
sub profilul de N al casetei. În zona cercetată nu a fost găsit nici
un obiect de inventar.
Săpăturile efectuate în anul 2010 în acest tumul
relevă perioade diferite de frecventare a zonei, dintre care cele
mai bogate în informaţii sunt cele din sec. VI-IV a.Chr. şi de la
începutul sec. XX. Pentru perioada antică, cele patru morminte
descoperite în acest tumul se remarcă prin practici complet
diferite de cele identificate în necropola principală a aşezării de
la Capul Dolojman, aflată la numai 4-5 km distanţă spre SE. Pe
baza tipologiei mormintelor, toate cu amenajări de protecţie din
pietre, şi a materialului arheologic identificat în stratul de
deasupra lor, propunem o încadrare cronologică între sec. VI-IV
a.Chr. Morminte asemănătoare au mai fost descoperite în
diferite situri din Dobrogea de nord, precum cele de la
Ciucurova, Sabangia sau Teliţa, sau în zonele sud-trace 18 .
Fragmentele ceramice din alte perioade istorice (romanobizantine
sau Dridu), toate de dimensiuni reduse, sunt
sporadice şi nu au fost găsite în contexte clare. Ele apar ca
intruziuni antrenate în zona de implantare a bornei geodezice,
mai ales în sferturile A şi D, acolo unde săpăturile s-au oprit la
0,70 m adâncime la centrul tumulului şi între 0,15-0,20 m faţă
de nivelul actual, spre periferia tumulului. Sperăm ca prin
continuarea săpăturilor să putem găsi elemente suficiente
pentru explicarea prezenţei lor.
Cercetarea acestui tumul va fi continuată de A. Baralis
şi V. Lungu şi în 2011, sub formă de săpătură arheologică
sistematică, cu finanţare asigurată din bugetul proiectului
franco-român. Continuarea săpăturilor în tumulul de la Ivan Bayr
constituie una din priorităţile proiectului, fiind importantă pentru
cercetarea teritoriului cetăţii Orgame / Argamum şi a relaţiei sale
cu populaţiile locale din vecinătatea cetăţii şi din teritoriul mai
îndepărtat.
Situaţia întâlnită în acest tumul se articulează cu cea
de pe platoul aflat la poalele tumulului spre N, în vecinătatea
lacului (vezi mai jos, Zimbru 2). Aici au fost efectuate, în cadrul
aceluiaşi proiect franco-român, cercetări de evaluare a
terenului, inclusiv sondaje arheologice, pe baza cărora s-a
identificat o ocupare succesivă, cu indicii din aceleaşi epoci
istorice. Unele dintre cele mai importante vestigii aparţin sec. VI-
IV a.Chr. Pe baza informaţiilor obţinute putem avansa ipoteza
că mormintele din tumulul de la Ivan Bayr, cercetat parţial în
2010, aparţin unei populaţii locale instalate în imediata
vecinătate la N, la aproximativ 4-5 km distanţă de cetatea de la
Capul Dolojman. [Alexandre Baralis şi Vasilica Lungu]
Zimbru 2
Colectiv: Alexandre Baralis, Vasilica Lungu, Alexandra Dolea,
Alina Muşat, Raluca Burlacu Timofte, Sebastian Danciu, Xenia
Păuşan, Paul Petric, Carmen Rogobete, Florin Trăistaru, Ştefan
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
80
Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Giosan, Adina Guţu, Simona
Micu
În cadrul proiectului franco-român „Orgamè –
necropole et territoire” care are ca scop investigarea teritoriului
cetăţii Orgame/Argamum, s-au efectuat cercetări de teren şi
sondaje de verificare în punctul numit „Zimbru 2”, aflat la poalele
dealului Ivan Bair, în apropierea staţiei de pompare de pe malul
lacului Razelm
(http://sites.univ-provence.fr/ccj/spip.php?article789 ).
Alegerea acestei zone a fost determinată de
identificarea, prin periegheză, a unor materiale arheologice
aflate la suprafaţa solului, rezultate în urma unor săpături şi
nivelări mecanice efectuate fără autorizaţie de proprietarul unei
noi construcţii (Cherhana) pe panta de E a platoului, în
apropierea malului lacului Razelm. Suprafaţa afectată măsoară
100 x 50 m şi ea a fost inclusă în proiectul de prospecţiuni
sistematice al programului franco-român, care a acoperit în
acest an ca 13,5 ha din aria respectivă. În această zonă au fost
efectuate cercetări sistematice de suprafaţă, marcate pe un plan
trasat (SIG) cu ajutorul topografului Pascal Lebouteiller (Institut
Français d’Etudes Anatoliennes-Istanbul). Materialul arheologic
recoltat este bogat şi variat, fiind dominat de descoperiri
ceramice din mai multe epoci istorice. Raportat la cantitatea de
material, dominante sunt două: epoca medievală, prin prezenţa
ceramicilor de tip Dridu (vase din pastă cenuşie lustruite în
suprafaţă sau decorate cu decor incizat cu motive lineare sau în
val din sec. IX-XI) şi epoca Hallstatt târzie şi început de Latène
(vase din ceramică cenuşie, lustruite în suprafaţă, amfore
greceşti de transport din sec. VI-III a.Chr. etc.). Rar au fost
identificate fragmente de amfore romano-bizantine LR 2 sau
fragmente de vase neolitice de tip Gumelniţa.
Pe întreaga suprafaţă nivelată cu mijloace mecanice
din apropierea noii construcţii (Cherhana) se distingeau vestigii
arheologice. Pe unele locuri, stratul arabil a fost degajat complet
până la pământul galben. Printre grămezile de pământ rezultate
din nivelarea terenului în vederea realizării unei grădini la S de
construcţie, am identificat urmele unor morminte (2 ex.,
Sondage 4, Sondage 5) distruse aproape integral din
apropierea cărora am adunat 5 fragmente ceramice de la vase
făcute din pastă gri, atribuibile Hallstatt-ului târziu, sec. VII-VI
a.Chr. Adesea, se puteau distinge urme ale unor amenajări
săpate în pământul galben.
Pentru salvarea informaţiei arheologice, atât cât a mai
rămas în urma acţiunilor de nivelare, am procedat la
recuperarea materialelor găsite la suprafaţa terenului şi în
pământul deja excavat, precum şi la examinarea a două gropi
(Sondage 6 şi Sondage 7) cu diametre de peste 2 m, vizibile în
suprafaţa curăţată. Din umplutura acestora, care coboară până
la maxim 0,60 cm în Sondage 7, am recuperat mai multe
materiale arheologice printre care amintim fragmente de lemn
carbonizat, fragmente de vase lucrate cu mâna de tradiţie
hallstattiană, de amfore de transport din epoca arhaică şi
clasică, originare din centrele Chios şi Thasos, fragmente de
vase cu firnis negru, 3 vârfuri de săgeţi, dintre care două sunt
semne premonetar, material osteologic şi carpologic, mai multe
fragmente din construcţii de pământ cu urme de nuiele etc.
Resturile paleobotanice selecţionate prin cernerea integrală a
pământului au fost încredinţate spre cercetare dr. Elena
Marinova-Wolff (Universitatea catolică din Leuven) şi
doctorandei sale Ivanka Slavova (Universitatea St. Clément
d'Ochrid, Sofia).