Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Strat 2: strat de pietre de calcar de dimensiuni mari,
fragmentate, cu continuitate pe întreaga suprafaţă.
Strat 3: nisipos lutos, cu urme de cărbuni diseminate. La
aproximativ 1,90 m adâncime, a fost descoperită pe o piatră de
calcar o urmă puternică de arsură şi cărbuni. De asemenea, tot
în acest nivel a fost descoperită o structură de combustie.
Aceasta era delimitată spre N cu pietre de calcar de dimensiuni
mari, iar spre SV şi SE cu pietre de dimensiuni mici. Între
pietrele de calcar care delimitau structura, au fost descoperite
mai multe bucăţi dintr-o rocă strălucitoare, cu conţinut foarte
bogat de mică. Prezenta acestei roci poate fi explicată prin două
ipoteze: fie funcţia acesteia era practică, pentru menţinerea
căldurii în structura de combustie, fie aceste bucăţele aveau o
conotaţie simbolică, comunităţile musteriene fiind impresionate
de strălucirea lor.
Strat 4: nisipos-lutos, cenuşiu gălbui, cu pietre mari de calcar.
Strat 5: nisipos, mai deschis la culoare decât precedentul, cu
pietre medii de calcar rulate. În acest nivel au fost identificate
foarte multe urme de arsură, pământ ars, piese arse şi cărbune
diseminat.
Strat 6: nisipos, gălbui, structură grăunţoasă, cu pietre mari de
calcar
Spre deosebire de campaniile precedente de săpături
efectuate de-a lungul timpului în această peşteră, direct pe patul
peşterii am descoperit un nivel de travertin, depus în pantă spre
mijlocul peşterii. În mod surprinzător, în travertin au fost
descoperite unelte litice, cât şi cărbuni întregi.
În această campanie, a fost descoperit un bogat
material litic şi faunistic. Mai mult, o serie de piese păstrează pe
laturile folosite urme puternice de ocru. Din punct de vedere
tehno-funcţional, acestea sunt racloare utilizate pentru răzuirea
bucăţilor de hematit. Având în vedere că au fost descoperite
mai multe urme de arsură şi vetre, au fost luate numeroase
probe pentru datări absolute.
Note:
1. Roska M., 1943, A Ponohorábai Bordu-Mare Barlangjának
Paleolithikuma, Közlemények, III, 1, p. 47-61.
2. Nicolăescu-Plopşor C. S., Gheorghiu Alex., Haas N.,
Maximilian C., Nicolaescu-Plopşor D., Papazoglakis M., Comşa
E., 1955, Şantierul arheologic Cerna-Olt - Ohaba Ponor, Băile
Herculane) (Le chantier archéologique de Cerna-Olt – Ohaba
Ponor, Băile Herculane), , SCIV, T. VI, nr. 1-2, p.129-149.
Nicolăescu-Plopşor C. S., Haas N., Păunescu Al., Bolomey Al.,
1957, Şantierul arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara, r.
Haţeg), Materiale şi cercetări arheologice, Vol. III, p. 41-49.
Păunescu Al., 2001, Paleoliticul şi Mezoliticul din spaţiul
Transilvan, Editura AGIR, Bucureşti, 574 p, 246 fig., ISBN 973-
8130-28-X.
Abstract
The important discoveries made over the time in
Bordul Mare cave prompted us to continue the archaeological
excavations in order to save the cave deposit. In the year 2010
we discovered a rich fauna and lithic material. Also, were
delimitated few fuel structures, of which we took many samples
for dating. The stratigraphy is the same as in the previous years,
except at the bottom of the deposit, were a layer of travertine
was found.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
209
116. Pantelimon, jud. Ilfov
Punct: Colțul Pădurii
Cod sit: 179524.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 210/2010
Colectiv: Gheorghe Mănucu-Adameşteanu - responsabil,
Raluca-Iuliana Popescu, Florina Cristina Mitroi (MMB), Adina
Elena Boroneanţ (IAB)
Săpăturile arheologice din anul 2010 reprezintă o
continuare a cercetării efectuate în 2004 de Gheorghe Mănucu-
Adameşteanu în localitatea Pantelimon, pe parcela situată
imediat la N de zona cercetată anul acesta, şi pe care se află în
prezent un sediu al companiei Peugeot.
Cercetări arheologice şi periegheze efectuate în anii
’70-’80 în zonă şi publicate au identificat în zona lacului
Pantelimon şi pe malului râului Colentina locuiri aparţinând
paleoliticului, neoliticului, epocii bronzului, Hallstatt, epocii
romane, secolelor III - IV, X, XIV, XVI-XVII, XIX 1 .
Cercetările din anul 2004, au pus în evidenţă urme de
locuire din epoca bronzului (material ceramic), Hallstatt timpuriu
(material ceramic), Latène (material ceramic), sec. III - IV
(locuinţă), VI - VII (fragmente ceramice), X - XI (fragmente
ceramice, două gropi menajere, două cuptoare) şi XIX (cinci
locuinţe şi cinci gropi menajere) 2 .
Pentru o bună cercetare a suprafeţei ce urmează a fi
afectată de un proiect investițional, au fost trasate 19 secţiuni
(denumite de la S1 la S19). Fiecare secţiune a fost împărţită în
carouri având dimensiunile 2 x 2 m.
Dimensiunile secţiunilor: S1: 97 x 2 m; S2: 97 x 2 m;
S3: 97 x 2 m; S4: 93,5x 2 m; S5: 93 x 2 m; S6: 40,5 x 2 m; S7:
41 x 2 m; S8: 43 x 2 m; S9: 84 x 2,20 m; S10: 84 x 2,20 m; S11:
84 x 2,20 m; S12: 142 x 2,00 m; S13: 140 x 2,00 m; S14 A: 60 x
2,00 m; S15 B: 34 x 2,00 m; S16: 52 x 2,00 m; S17: 49 x 2,00
m; S18: 31,5 x 2,00 m; S19: 18 x 2,00 m; S14 B: 42 x 2,00 m
S15 A: 56 x 2,00 m.
Pentru degajarea completă a unora dintre complexele
arheologice surprinse, s-au trasat 5 casete, după cum urmează:
Caseta 1 (4 m x 5,10m) în S2, pentru Cpl.4; Caseta 2 (2,45m x
1,10m) în S3 pentru Cpl.11;Caseta 3 (3,90x1,45 m.) în S5
pentru Cpl.13; Caseta 4 (3,70 m x 1,90) în S1 pentru Cpl.18;
Caseta 5 (1,10 x 2m ) în S3 pentru Cpl.5.
Stratul arabil de la suprafaţa terenului a fost decapat
mecanic până la adâncimea de 0,30 m. Fragmentele ceramice
izolate rezultate din solul decapat mecanic au fost recuperate şi
înregistrate. Până la atingerea lutului galben steril arheologic
săpătura s-a efectuat manual, în nivele arbitrare de câte 15-20
cm.
Stratigrafia generală a fost afectată de procese
antropice de naturi diferite în anumite zone ale terenului, după
cum urmează:
- În zona secțiunilor S1-S8, anterior anilor ’90, terenul a fost
acoperit cu pădure iar la defrişarea acesteia solul (până la o
adâncime de cca. 0,60-0,70m) a fost puternic afectat de un
scarificator (utilaj agricol folosit la îndepărtarea trunchiurilor şi
rădăcinilor de copaci şi la afânarea solului).
- În zona secțiunilor S9-S11 stratigrafia a fost deranjată de
existența a numeroase gropi/șanțuri de gunoi de epocă
contemporană. De asemenea, în profilul de V al lui S9 au fost
identificate urmele unora dintre secțiunile realizate cu ocazia