Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

număr de fragmente ceramice (buze, funduri, torţi etc.), care ne
sugerează prezenţa unor tipuri şi forme de vase specifice
perioadei hallstattiene: străchini invazate şi evazate, vase cu
picior, ceştile mari cu două torţi, cănile cu o toartă şi planul gurii
oblic, vasele-borcan ş.a. Dintre formele de decor menţionăm
brâurile alveolate (dispuse orizontal, vertical şi oblic), brâurile
crestate (unele duble şi asociate cu cele alveolate), brâuri
încadrate între benzi incizate şi excizate şi motivele geometrice
(cercul, triunghiul şi rombul).
În fine, ultimul obiectiv propus investigaţiilor noastre a
fost arealul Conacul Mironescu, parte integrantă a zonei Malul
Roşu-Conacul lui Palade-Conacul Mironescu, punct aflat la nord
de Căminul de bătrâni şi despărţit, în partea estică, de Conacul
lui Palade de Valea Morii. În timpul efectuării sondajului nostru
(au fost trasate două secţiuni: S1 = 4.00 x 2.00 m; S2 = 6.00 x
2.00 m) pe o suprafaţă de 20 m² au fost descoperite urme care
aparţin culturilor Cernavodă II, Glina, Basarabi, Latène şi Dridu.
Dintre complexele descoperite în S2, remarcăm o locuinţă de
suprafaţă şi un cuptor de gospodărie, aparţinând culturii Dridu.
Resturile locuinţei, care se întind pe o suprafaţă de 2 x 1,70 m,
au fost descoperite între adâncimile de -0,60 -0,80 m şi constau
în fragmente mari de chirpici, pe care se află imprimate urme de
nuiele şi paie. Sub resturile locuinţei, a fost descoperit un vas de
dimensiuni relativ mici (înălţimea = 0,09 m; diametrul fundului =
0,70 m; diametrul gurii = 0,126 m), aparţinând culturii Tei III. De
formă tronconică şi puţin bombat la mijloc, vasul, de culoare
cenuşie (mai închisă spre partea superioară), are fundul inelar,
buza uşor lăţită, iar toarta este amplasată între buză şi zona
mediană. Decorul vasului este variat: triunghiuri haşurate cu linii
incizate şi motivul spiralei, încadrate de două benzi (una spre
buză şi alta în zona mediană), iar o altă bandă se află
amplasată în apropierea fundului. Acestora li se adaugă cei trei
butoni, dispuşi la distanţe aproape egale, întrerupând, din loc în
loc, prima bandă.
În sfârşit, celălalt complex, cuptorul, de formă ovală, a
fost descoperit tot între adâncimile de -0,60 -0,80 m, nu departe
de locuinţă şi a fost construit direct pe pământ. Inventarul
cuptorului cuprinde bucăţi mari de chirpic (cu amprente evidente
de nuiele), care alcătuiau cupola, fragmente ceramice specifice
culturii Dridu şi câteva hallstattiene. Sub resturile cuptorului a
fost descoperit un vas cu dimensiuni medii (înălţimea = 0,20 m;
diametrul gurii = 0,113 m; diametrul fundului = 0,08 m), cu
fundul plat, buza uşor răsfrântă şi corpul puţin arcuit. A mai fost
descoperit şi capul unei figurine feminine, cu ochii bine reliefaţi
şi nasul pronunţat, aparţinând, după toate probabilităţile, culturii
Cernavodă II, cultură căreia îi aparţine şi o mărgea din lut
tubulară, la care se adaugă câteva fragmente ceramice.
Bibliografie:
C. Schuster, T. Popa, Mironeşti. I. Locuri, cercetări arheologice,
monumente şi personaje istorice, Bibliotheca Musei
Giurgiuvensis III, Giurgiu, 2008.
C. Schuster, M. Negru, Ansa cornuta in Bucureşti – Militari –
Câmpul Boja. Betrachtungen zur Frühhallstattzeit im Bukarester
Raum, în S. C. Ailicăi, C. Micu, F Mihail (ed.), Omagiul lui
Gavrilă Simion la a 80-a aniversare, Tulcea, 2008, p. 44-55.
C. Schuster, T. Popa, A. S. Morintz, R. Kogălniceanu,
Cernavodă III – finds at Mironeşti, Giurgiu County, în V. Sîrbu,
C. Luca (ed.), Miscellanea Historica et Archaeologica in Honore
Professoris Ionel Cândea, Brăila, 2009, p. 3-17.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
90
C. Schuster, T Popa, D. Panait, M. Panait, Mironeşti, Punct:
Malul Roşu, CCA 2009, p. 149- 150.
C. Schuster, T Popa, R. Kogălniceanu, The Early and Middle
Iron Age in Lower Argeş Basin, în I. Cândea (ed.), Tracii şi
vecinii lor în antichitate/ The Thracians and Their Neighbours in
Antiquity. Studia in Honorem Valerii Sîrbu, Brăila, 2010, p. 459-
478
C. Schuster, T Popa, M. Panait, M. Mărgărit, L. Niţă, Mironeşti,
Punct: Malul Roşu, Conacul lui Palade, CCA 2010, p. 126-128.
Zusammenfassung:
Die Forschungen in Gebiet Malul Roşu-Conacul lui Palade-
Conacul Mironescu des Dorfes Mironeşti, Bezirk Giurgiu, hatten
im Jahr 2010 die Entdeckung von Spuren der Kulturen
Cernavodă II, Glina, Tei, Basarabi, getische und
frühmittelalterliche Dridu. Unter den Funden wichtig sind jene
der letztgenannten Periode, und zwar ein Oberflächenhaus und
ein Backofen. Zu nennen sind auch Gefässe der Tei III- und
Dridu-Kultur, wie auch ein fragmentarisches weibliches Idol der
Cernavodă II-Kultur.
39. Nufăru, com. Nufăru, jud. Tulcea
Punct: Trecere bac
Cod sit: 161062.09
Autorizaţiile de cercetare arheologică sistematică nr.
105/2009, 69/2010
Colectiv: Oana Damian - responsabil, Monica Mărgineanu-
Cârstoiu, Valentin Dumitraşcu (IAB), Mihai Vasile, Andra
Samson, Virgil Apostol, Gabriel Vasile (MNIR), Daniel Ene
(doctorand FIB), Aurel Stănică (ICEM Tulcea)
Cercetările arheologice derulate în campaniile 2009-
2010 în cetatea bizantină situată în intravilanul localităţii Nufăru
s-au concentrat în regiunea nordică a promontoriului pe care se
desfăşoară aşezarea, în punctul Trecere bac (încă proprietatea
Enache Şinghi), reprezentând o zonă complexă din punct de
vedere arheologic, incluzând un tronson din curtina nordică a
fortificaţiei bizantine, instalaţia portuară a acesteia, cu necropola
şi locuirea medievale care o suprapun.
La est de zona înglobând instalaţia portuară a cetăţii
bizantine, descoperită în 1999 1 , a fost cercetată în campaniile
2002, 2004-2008 2 o suprafaţă de cca. 300 m 2 , menită a pune în
evidenţă elementele de fortificaţie adiacente debarcaderului,
precum şi o serie de complexe funerare şi de locuire ulterioare 3 .
Campaniile 2009-2010 au urmărit: a. continuarea cercetării
zidului de incintă (în cadrul S9, orientată N - S, cu dimensiunile
de 10 x 6,50 m, S10, orientată V-E, cu dimensiunile de 10 x 2 m,
S12, orientată V - E, cu dimensiunile de 10 x 5 m, S3 Zid incintă
nord/Str. Arheologiei, orientată N - S, cu dimensiunile de 14 x 4 m;
b. continuarea cercetării monumentului bizantin reprezentat de
complexul instalaţiei portuare în partea sa estică, în cadrul S9,
în partea sa vestică, în cadrul S11 (orientată N - S, cu
dimensiunile de 9,30 x 2 m) şi în partea sa nordică, într-o
suprafaţă înglobând c.1- 3, trasate în 1999, şi martorii
stratigrafici dintre ele; c. continuarea cercetării necropolei, în
cadrul S8; d. continuarea cercetării vieţuirii medievale în cadrul
S9, S12 şi S3 Zid incintă nord/Str. Arheologiei.
În ceea ce priveşte monumentul bizantin, s-a completat
imaginea asupra zidului de incintă bizantin nordic şi a complexului