Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

În S8, c.1-4, a fost surprins colţul de zid al unui
edificiu ce pare adosat de curtina zidului de incintă. Zidul, cu o
grosime de cca. 0,6 m, este construit din blochete de calcar
legate cu pământ. Edificiul a căror limite sunt vizibile la
suprafaţa actuală de călcare, este delimitat la N de un zid cu
lungimea de 9,70 m, orientat SV-NE, care pare întrerupt în
dreptul incintei. Edificiul este delimitat pe partea nordică de un
zid care face un cot după 6,80 m, lung de 1,50 m, după care
continuă pe direcţia NV-SE, pe o lungime de 9,70 m. În teren nu
a fost identificată latura estică care închide edificiul.
La -0,50 m, în c.2-7, a fost cercetat un nivel de
călcare (N5 din raportul 2009) constituit dintr-un strat de pietriş
şi pământ tasat. Carourile 8-10 - a fost cercetată şapa de mortar
(N4), la -0,75 m, surprinsă în 2009 în S3 şi S6 (aici posibil să fi
fost amenajată o groapă de mortar).
S9. În c.3-4, la -0,40 m, a fost surprins nivelul de
călcare al străzii, care este bordată la E de un rând de blocuri
de calcar (de 1,25 x 0,63 x 0,65 m), orientate N - S. În c.5 a fost
cercetat zidul care închide edificiul din S8, pe latura de E. La
cca. 0,40 m E de zid, în nivelul de dărâmătură, a fost identificat
un fus de coloană de calcar, cu lungimea de 1,25 m şi diametrul
de 0,50 m.
În c.1-2, cercetarea a continuat până la pământul
galben, obţinându-se următoarea stratigrafie: sub un strat
vegetal de cca. 0,30 m, strat provenit din excavările antebelice
efectuate de Gr. Tocilescu, avem un strat de cca. 0,70 m, brun
cenuşos cu piatră şi fragmente ceramice, care se opreşte pe
ultimul nivel romano-bizantin, identificat în c.1, nivel parţial
distrus de cercetările anterioare efectuate la Basilica Cisternă.
La -1,30 m, este identificat un al doilea nivel de călcare, nivel
constituit dintr-un pământ cenușos tasat, cu urme de mortar şi
de arsură şi fragmente litice neregulate. La -1,80 m, a fost
surprinsă în c.1, urmele unei şape de mortar orizontalizate, cu
grosimea de 0,05 m. Pământul galben, steril din punct de
vedere arheologic, a fost surprins la –2,30 m.
S10 - 35 x 2m, orientată N - S, la 1 m V de S01.
Cercetarea s-a oprit la -0,40 m, anul acesta a fost îndepărtat
numai stratul vegetal, urmând ca în campaniile viitoare să se
finalizeze cercetarea acestei secţiuni.
Pentru recuperarea informaţiilor stratigrafice şi
completarea informaţiilor planimetrice, referitoare la cercetările
de la S de cisternă, de N. Gostar, a fost reluată cercetarea în
secţiunile trasate în anul 1970, de asemenea au fost înregistrate
edificiile din aceste secţiuni, numerotate de noi S01, S02, S03 şi
S04.
Sector C1
Gabriel Talmaţchi, Vitalie Bodolică (MINAC)
Cercetarea arheologică din sectorul CI de la
Tropaeum Traiani (aflat la aproximativ 50 m distanţă S de
basilica forensis) din campania anului 2010 (între 01.09-30.09.)
şi-a propus continuarea cercetării ansamblului de locuire
romano-bizantină târzie din zona de S a cetăţii. În cursul acestei
campaniei am atins câteva obiective stabilite încă din cursul
campaniei anului 2009. Astfel au fost finalizate unele mici
retuşuri finale din cadrul secţiunii Cs14, a fost deschisă o nouă
secţiune Cs15 şi a fost eliminat martorul aflat între Cs14 şi Cs2.
Noua secţiune, cu dimensiunile de 15 x 3 m, ne-a
relevat noi date constructive ale edificiului impozant descoperit
în cadrul campaniei din anul 2008. Adâncimea la care s-a ajuns
este cuprinsă între 0,99 şi 1,35 m, existând şi o cădere de nivel
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
13
destul de importantă de la un capăt la altul al secţiunilor, de
aproximativ 0,25 m din cauza pantei accentuate. În acest nou
perimetru, din punct de vedere stratigrafic apare un foarte
subţire nivel vegetal (0,10 m), apoi a fost degajat un amplu nivel
de dărâmătură (de aproximativ 0,90 m), compus din foarte
multă cenuşă, sticlă topită, material litic fragmentar, bucăţi mai
mari sau mai mici de chirpic, ţigle, olane, sfărâmături de
cărămizi, dar şi fragmente ceramice.
În interiorul secţiunii a fost identificat un pavaj
asemănător cu cel apărut în Cs13 şi mai ales Cs14 (lat de 1,86
m), compus din dale mari şi mici de piatră, foarte bine îmbinate,
delimitate de două “borduri”. Pe latura estică a fost reperată o
cameră (probabil anexă) a edificiului căreia i-a fost surprinsă
podeaua, în interiorul ei fiind descoperit (în proporţie de
aproximativ 75 %) un chiup.
Pe latura de V a fost descoperită o mică stradelă (a
doua din sector), fiind remarcată sub forma unui “pat” dur
compus din pământ compactat cu numeroase foarte mici
fragmente de ceramică pisată. Desfiinţarea martorului aflat între
Cs2 şi Cs14 ne-a fost necesară pentru a vedea modul în care
există sau nu o legătură între camera de est a edificiului şi via
secundaris identificată de către noi pe o mică porţiune în anii
anteriori. Totodată încercăm să identificăm o eventuală
conexiune (perpendiculară) a stradelei apărute în cursul anului
2009 (realizată din blocuri mijlocii de piatră, neregulate, foarte
bine fasonate şi îmbinate, ea putând conduce spre
ieşirea/intrarea de pe probabila latură nordică) cu cardo aflată la
o distanţă de aproximativ 10 m perpendicular pe aceasta.
[Gabriel Talmaţchi]
Sector C, subsector C2
Liviu Lungu (MINAC)
În cursul campaniei de săpături s-a continuat lucrul la
vestigiile clădirii identificate în sectorul respectiv, aceasta
dezvelindu-se integral prin încheierea săpăturilor la secţiunile
S2 şi S3 şi prin desfiinţarea martorilor. Clădirea avea
dimensiunile: 11,60 x 9,90 m, cu pereţi (de grosime: 0,70-0,80
m) alcătuiţi din fragmente de calcar diforme, de dimensiuni
medii şi mici, legate cu mortar din var şi nisip. Calea de acces
se afla la N, şi avea deschiderea de 1,65 m. La zidul de S, pe
interior, perpendiculare şi lipite de el, erau două socluri de
aproximativ 0,70 m lungime, alcătuite din acelaşi fel de
materiale.
S-a deschis o nouă secţiune, înspre S, paralelă cu
precedentele (fără martor între aceasta şi S3), de dimensiuni:
10 x 3 m.
În respectiva săpătură a fost dat la iveală un fragment
al unui zid din piatră legată cu mortar, de grosime aproximativă:
0,70 m, care face un unghi de cca. 30 de grade cu zidul sudic al
locuinţei descrise mai sus. [Liviu Lungu]
2. Alba Iulia, jud. Alba [Apulum]
Punct: str. Munteniei nr. 15-17 – sediul
guvernatorului consular al celor trei Dacii
Cod sit: 1026.19
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 1/2010