24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

otunjită, un umăr pe care se afla un fascicol de linii în val<br />

incizate adânc, sub care s-au trasat linii orizontale cu<br />

pieptenele, trei panse cu linii în val şi un fragment de fund, fără<br />

marcă . Pe baza vaselor borcan, grosimea pereţilor şi decor,<br />

groapa a fost datată în secolul X.<br />

Cpl.17, S4, c.24-25<br />

Este o groapă circulară, cu diametrul de cca. 1,30-<br />

1,40 m, surprinsă la -0,70 m faţă de nivelul actual de călcare.<br />

Umplutură sa era compactă, dură, castanie, uşor pigmentată cu<br />

cărbune şi lipitură. Avea o adâncime păstrată de cca. 1,10 m.<br />

Ceramica recoltată este reprezentată de trei fragmente de vase<br />

borcan confecţionate din pastă nisipoasă, panse decorate cu<br />

incizii orizontale pe toată suprafaţa corpului cât şi cât şi de o<br />

buză de oală, lucrate din pastă cenuşie, cu buza rotunjită. În<br />

umplutură au apărut câteva oase de mari dimensiuni (bovideu)<br />

şi fragmente de lipitură de perete ars de cca. 5-10 cm grosime.<br />

A fost datată în secolul X.<br />

Cpl.18, S1, c.38-39<br />

Era o locuinţă semi-adâncită, de formă rectangulară,<br />

cu colţurile rotunjite, având laturile de 2,62 m (N - S) şi 2,84 m<br />

(E - V). A fost observată la -0,14 -0,20 m faţă de nivelul actual<br />

de călcare şi a fost cercetată pe o adâncime de cca 0,50 m.<br />

Umplutura ei era formată din pământ cenuşiu amestecat cu<br />

concreţiuni calcaroase, puţin cărbune, fragmente de lipitură<br />

arsă, fragmente ceramice şi multe bucăţi de zgură. În colţul de<br />

NE se afla cuptorul, cotlonit în perete. Gura sa era orientată<br />

spre S, baza avea o formă trapezoidală (0,45 m x 0,54 m) şi o<br />

grosime a peretelui de cca. 2 cm. Locuința a fost datată în<br />

secolul X, pe baza materialului ceramic reprezentat, în<br />

exclusivitate, din patru fragmente de pansă, din pastă nisipoasă,<br />

de la vase borcan, decorate cu incizii orizontale pe toată<br />

suprafaţa corpului. Unele dintre ele prezintă urme de ardere<br />

secundară la interior.<br />

Cpl. 21, S9, c.10<br />

În profilul de E al secțiunii S9, la adâncimea de 0,53 m<br />

față de nivelul actual de călcare, a fost observat un vas de<br />

dimensiuni medii spre mari (diametru bază = 0,23m, diametru<br />

maxim=0,29 m, înălțime păstrată=0,27 m, grosime perete<br />

vas=1-1,5 cm), păstrat numai pe jumătate. Fusese distrus de un<br />

deranjament anterior greu de precizat. Partea sa superioară se<br />

afla în stratul brun iar baza sa în cel galben lutos. A fost probabil<br />

depus într-o groapă de dimensiuni foarte apropiate de cele a<br />

vasului, fiind astfel imposibil de observat. Este un vas lucrat cu<br />

mâna, de culoare cărămizie. Sub nivelul său au fost observate<br />

alte două fragmente ceramice aparținând unui alt vas. Vasul a<br />

fost încadrat epocii bronzului.<br />

Cpl.24, S9, c.27<br />

Cpl.24 a fost surprins doar parțial, fiind o groapă de<br />

dimensiuni mici ce intra în profilul de E al secțiunii. Ea pornea<br />

de sub nivelul de sol brun cu fragmente de cărămizi și pigment<br />

de var având fundul în stratul galben lutos. Adâncimea sa era<br />

de 0,52-0,58 m, având la bază un diametru (pe profil) de cca.<br />

0,75m. În grund forma sa părea un segment de cerc. Pe fund,<br />

Cpl 24 avea un strat de cenușă de grosime variabil de 12 cm - 7<br />

cm. Materialul arheologic rezultat (fragmente ceramice)<br />

sugerează datarea complexului în secolul XIX.<br />

Cpl.28, S11, c.15<br />

Vas de mari dimensiuni, observat la nivelul 0,70-<br />

0,90m și având fundul la 1,10 m. Diametrul său maxim era de<br />

cca 0,50-0,55 m. Partea superioară a vasului apărea într-un sol<br />

compact, de culoare brun-negru, având fundul în solul galben<br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

212<br />

lutos. În interiorul acestui vas se aflau fragmente ceramice<br />

provenind de la alte vase. A fost datat ca Hallstatt B.<br />

Note:<br />

1. Gh. Mănucu-Adameşteanu, Dan Căpăţână, Vasile<br />

Boroneanţ, Nona Palincaş, Andrei Măgureanu, Săpături<br />

<strong>arheologice</strong> de salvare la Pantelimon (2004), CAB 6, 2005, p.<br />

83-90.<br />

2. Idem, p. 90-183.<br />

3. Ceramica din secolele II-III a fost identificată de Andrei<br />

Măgureanu de la IAB, căruia îi mulţumim şi pe această cale.<br />

Abstract<br />

Rescue archaeological excavations took place in <strong>2010</strong><br />

at Pantelimon - Colțul Pădurii (Forest’s Corner) uncovering an<br />

important number of archaeological complexes (31), dating to<br />

the Bronze Age, Hallstatt, 2nd - 3rd centuries A.D., 9th - 10th centuries, and 19th – 20th centuries. Archaeological finds were<br />

also found outside the complexes (flint cores belonging to Upper<br />

Palaeolithic, pottery and faunal remains belonging to the other<br />

periods mentioned above). This text mainly outlines the most<br />

important results, allowing for a later more detailed field report.<br />

117. Pârâu Boia, com. Jupâneşti, jud. Gorj<br />

Punct: Scutaru Mic<br />

Cod sit: 80640.01<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 244/<strong>2010</strong><br />

Colectiv: Gheorghe Calotoiu - responsabil, Adina Gabriela<br />

Cotorogea (MJ Gorj)<br />

Satul Pârâu Boia, comuna Jupâneşti-Gorj este situat<br />

pe DJ 66 Tg-Cărbuneşti – Ţânţăreni la 4 km SV de oraşul Tg-<br />

Cărbuneşti şi la 800 m de râul Gilort şi de-a lungul pârâului<br />

Boia, care-şi adună apele de pe dealurile din nord-vestul satului.<br />

Cercetările <strong>arheologice</strong> de la „Scutarul Mic” satul<br />

Pârâul Boia, Jupâneşti au fost efectuate în perioada 11-29<br />

octombrie <strong>2010</strong> cu săteni din localitate şi sprijinul domnului<br />

primar Petre Guşiţă. Situl se întinde la câţiva metri mai la sud de<br />

Pârâul Boia şi pe o terasă superioară estică a Gilortului.<br />

Obiectivul cercetării <strong>arheologice</strong> a constat în salvarea<br />

informaţiei <strong>arheologice</strong> deoarece în zonă se efectuau arături<br />

agricole de toamnă. În acest sens au fost trasate două secţiuni<br />

S1 (10 x 1,5 m) şi S2 (10 x 1,5 m) orientate E-V cu punctul zero<br />

în colţul vestic al secţiunilor, care sunt paralele şi se află la 4 m<br />

una de cealaltă.<br />

Stratigrafia S1/<strong>2010</strong> este următoarea:<br />

0 – 0,15/0,20 m, strat vegetal;<br />

− 0,15 / 0,20 – 0,55/0,68 m, strat de culoare gălbuie deschisă;<br />

− 0,55/0,68 – 0,90/0,96 m, strat galben închis cu urme<br />

<strong>arheologice</strong> puţine;<br />

− 0,90/0,96 – 1,23/1,32 m, strat de culoare cenuşie cu materiale<br />

<strong>arheologice</strong>;<br />

− 1,23/1,32 m începe stratul galben steril din punct de vedere<br />

arheologic.<br />

S2/<strong>2010</strong> prezintă următoare situaţie stratigrafică:<br />

0 - 0,18/0,25 m, strat vegetal;<br />

− 0,18/0,25 – 0,60/0,74 m, strat galben de culoare deschisă;

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!