Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

55. Râmnicelu, com. Râmnicelu, jud. Brăila
Punct: Popina/Movila Popinci
Cod sit: 43741.02
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 9/2010
Colectiv: Stănică Pandrea – responsabil, Mirela Vernescu (M
Brăila)
Localitatea Râmnicelu este situată în nord-vestul
judeţului Brăila, pe terasa superioară a Buzăului, la cca. 34 km
V de oraşul Brăila. În jurul acestei localităţi s-au făcut mai multe
descoperiri arheologice datând din epoca neolitică până în evul
mediu timpuriu, dintre care cele mai importante sunt cele din
punctul Popina.
Popina de la Râmnicelu este situată în nord-vestul
comunei, în lunca inundabilă a Buzăului, la cca. 1 km NV de
marginea satului. Popina/Movila Popinci este orientată pe
direcția NE-SV și are următoarele dimensiuni: L=149 m, l=60 m,
h=10 m (față de nivelul luncii).
Săpături sistematice au fost întreprinse de N.
Harţuche în anii 1968-1970. Atunci, s-au săpat 69 de şanţuri de
dimensiuni diferite, însumând o suprafaţă de 2400 m 2 .
Cele mai vechi urme de locuire parţin culturii
Gumelniţa, faza A2 (2 locuinţe-bordei) care sunt suprapuse
direct de un strat de cultură Cernavoda I.
Cea mai consistentă depunere arheologică aparţine
culturii Cernavoda I – faza C. Au fost identificate şi cercetate
mai multe complexe de locuire reprezentate de locuinţe de tip
bordei, gropi şi fragmente de vatră.
În partea centrală a aşezării Cernavoda I s-au
descoperit câteva fragmente ceramice aparţinând epocii fierului,
respectiv culturii Babadag (Cozia-Brad).
După încetarea așezării Cernavoda I, popina de la
Râmnicelu nu a mai fost locuită. S-au descoperit însă, mai
multe morminte ce aparţin bronzului mijlociu (schelet în poziţie
chircită), sarmaţilor, pecenegilor, sec. XI î. Chr.
Aşezarea Cernavoda I de la Râmnicelu are un singur
nivel de locuire, a cărei grosime variază între 0,40-0,60 m.
Locuinţele descoperite la Râmnicelu sunt de tip
bordei, cu gropa ovală sau rectangulară cu colţurile rotunjite. În
zona locuinţelor s-au găsit foarte puţine resturi de chirpic, doar
mari cantități de cărbune şi cenuşă. S-au găsit puţine resturi de
vetre din lut. Podinele locuinţelor nu erau făţuite.
În afara locuinţelor, s-au cercetat vetre de formă ovală
sau rectangulară cu colţurile rotunjite, iar în jurul lor s-au
descoperit fragmente de vase.
Uneltele de silex, piatră, corn, os sunt numeroase, iar
materialul faunistic atestă existenţa unei economii mixte
pastoral–agrară.
La Râmnicelu, împreună cu ceramica Cernavoda I
(vase cu scoică pisată în pastă), apar şi unele vase și fragmente
de vase de tip Cernavoda III, vase cu analogii în sudul Dunării
(vase din pastă fină, cenuşie cu torţi tubulare) și o mare
cantitate de vase de tip Cucuteni B2 (inclusiv vase pictate).
Dacă în unele aşezări din sudul Munteniei ceramica Cucuteni B
(etapa Cucuteni B2) este sporadică, la Râmnicelu ca şi la
Pietroasa Mică – „Gruiul Dării” este bogat reprezentată,
reprezentând cca. 50 % din cantitatea totală.
În campanile 2008-2009 am descoperit amenajări ale
popinei efectuate în timpul locuirii Cernavoda I:
În anul 2008 am observat că marginea de E a popinei
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
114
a fost amenajată, panta fiind foarte ușor înclinată fapt evident în
profilul nordic al S2.
În campania 2009 a fost cercetat șanțul unei palisade,
săpat perpendicular pe axul lung al popinei și care a fost
cercetat pe o lungime de aprox. 12 m. A fost identificat datorită
umpluturii formată din sediment cenușiu, ce contrasta cu
sedimentul gălbui – loessoid (în care șanțul a fost săpat).
Traseul este semicircular, separând popina în două zone,
practic delimitând zona cu vestigii arheologice abundente de
cea cu foarte puține vestigii arheologice. Umplutura era formată
din sediment gălbui-cenușiu, dur, bătătorit iar, în anumite zone,
umplutura conținea pigmenți de lipitură (sediment loessoid bine
frământat și bine netezit), aspect ce indică faptul că șanțul a fost
umplut foarte repede după ce a fost săpat. În secțiune, șanțul
are forma unei pâlnii, gura fiind largă de cca. 2 m, îngustânduse
treptat, iar la baza are o lățime de 0,25-0,30 m; adâncimea
șanțului, de la gură până la bază, este de 1,17/1,20 m. Fundul
șanțului are un aspect neregulat, în unele zone fiind identificate
praguri, iar în altele fiind mai adâncit; au fost surprinse și
cercetate câteva gropi de pari și de stâlpi. În umplutura șanțului
au fost descoperite foarte puține fragmente ceramice, de mici
dimensiuni, care pot fi atribuite culturii Cernavoda I.
Aşezarea de la Râmnicelu aparţine ultimei faze a
culturii Cernavoda I - faza C, încadrarea cultural - cronologică
bazându-se pe prezența materialelor ceramice cu scoică în
pastă și a fragmentelor ceramice Cucuteni B.
În campania 2010 am urmărit următoarele obiective:
- continuarea săpăturilor începute în campania 2009,
în primul rând, continuarea cercetărilor la șanțul palisadei;
- verificarea stratigrafiei, evidențiată de cercetările
întreprinse anterior;
- trasarea unor noi suprafețe, în prelungirea celor din
2009, cu scopul de a urmări traseul șanțului palisadei;
În campania 2010 am cercetat 2 secțiuni (S5, S6), cu
o suprafață de cca. 20 m 2 , toate trasate în partea centrală a
popinei și situate în afara zonei cercetate anterior de către N.
Harțuche.
În S5 și S6, am observat că se continuă șanțul
palisadei, descoperit și cercetat în S3. În secțiunile S5-S6,
șanțul palisadei păstrează aspectele observate în 2009, dar are
și câteva trăsături care nu se regăsec și în sectorul surprins în
S3.
Principalele trăsături ale șanțului palisadei:
- șanțul a fost identificat, până acum, pe o lungime de
aprox. 18 m (în S3-S5-S6), fiind perpendicular pe axul lung al
popinei;
- a fost identificat datorită umpluturii formată din
sediment cenușiu, ce contrasta cu sedimentul gălbui-loessoid
(în care șanțul a fost săpat);
- șanțul are un traseu semicircular, separând popina
în două zone, practic delimitând zona cu vestigii arheologice
abundente de cea cu foarte puține vestigii arheologice;
- în S3, umplutura șanțului era formată din sediment
gălbui-cenușiu, dur, bătătorit; în anumite zone, umplutura
conținea pigmenți de lipitură (sediment loessoid bine frământat
și bine netezit); acest aspect indică faptul că șanțul a fost
umplut foarte repede după ce a fost săpat;
- în S5-S6, am identificat mai multe etape de umplere
a șanțului; în acest sector șanțul are o adâncime de aprox. 2-
2,20 m (de la buză până la fund) și în profil se pot identifica mai
multe etape de umplere, separate de straturi de nivelare.
- în secțiune, șanțul are forma unei pâlnii, gura fiind