Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 .
Cercetarea de la Biserica Reformată din Uileacu
Şimleului a dus la descoperirea a 5 morminte de inhumaţie,
dificil de încadrat cronologic, în absenţa elementelor de inventar
funerar. Cercetarea, de mică anvergură, a avut ca scop
determinarea cotelor de fundare ale structurilor vizate, în
vederea întocmirii proiectului de reabilitare a monumentului.
[Horea Pop]
140. Vorniceni, com. Vorniceni, jud. Botoșani
Punct: Pod Ibăneasa
Cod sit: 39845.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 199/2010
Colectiv: Maria Diaconescu - responsabil, Eduard Gheorghe
Setnic, Daniel Ciucălău (MJ Botoşani)
In acest an s-au încheiat cercetările arheologice
preventive din punctul Pod Ibăneasa, sit cu o suprafaţă estimată
la cca. 2 ha, afectată de lucrările hidrotehnice pentru prevenirea
inundaţiilor, în zona de vărsarea a râului Ibăneasa în Jijia. Situl
cucutenian cunoscuse şi anterior deteriorări ce au fost amintite
în primele rapoarte preliminare.
Prin săpăturile de la Vorniceni nu s-a urmărit
cercetarea integrală a aşezării cucuteniene, ci identificarea
principalelor vestigii - locuinţe, gropi menajere sau de cult, în
suprafaţa aparţinând „Apelor Române”. Cercetările din acest an
s-au concentrat în zona de S - V a platoului în vederea eliberării
de sarcină arheologică. Secţiunile realizate pe platoul propriuzis
şi pe pante se încadrează într-un sistem ce permite
identificarea modului de dispunere a locuinţelor în cadrul
aşezării, cercetarea zonei centrale a platoului ce coboară în şea
şi surprinde o zonă cu un strat gros de pământ negru-măzăros -
cernoziom aflat sub stratul arabil , ce ajunge la o grosime de
cca. 1 m, suprapunând nivelul cucutenian. Stratul respectiv
conţinea foarte puţine materiale cucuteniene. Am căutat o
explicaţie acestui fenomen, astfel au fost trasate S21
perpendicular pe S22 spre a observa ce suprafaţă acoperă
acest strat de pământ negru, provenienţa sa. De asemenea,
urma a fi cercetată şi partea mai înaltă a platoului, în aria căreia
se afla L10, identificată în 2003 în S11, locuinţă ce speram că
va releva prin poziţia sa unele dintre cele mai interesante
aspecte. Cu surprindere am constatat că tocmai această parte a
platoului a fost afectată de lucrări antropice iniţiate în 1987 de
C.A.P. de atunci, de umplere a gropilor lutăriei aflate în pericol
de prăbuşire. In acest scop a fost utilizat un utilaj ce a „ras”
inclusiv stratul cucutenian făcând inutilă cercetarea în acest
spaţiu.
Situl cucutenian de la Pod Ibăneasa a furnizat şi în
acest an 2010 materiale semnificative ce îi confirmă importanţa
deosebită între aşezările atribuite fazei A-B a culturii Cucuteni.
In ultima campanie de săpături arheologice au fost
trasate şase secţiuni, cinci orientate E - V şi una orientată N - S.
Încă de la începutul campaniei, în partea centrală a S21 s-au
distins resturile unei locuinţe cucuteniene.
L17 - construcţia nu a avut platformă, astfel forma şi
dimensiunea acesteia s-a făcut cu oarecare aproximaţie. Totuşi
se poate afirma, după materialele răspândite că locuința
propriu-zisă avea orientarea E - V. Locuinţa a avut o lungime de
cca. 7 m şi o lăţime de cca. 5 m. Drept amenajare interioară a
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
244
fost sesizată o râşniţă mozaicată spartă în 7 bucăţi în capătul de
SV al acestei construcţii. Alte două râşniţe de gresie s-au găsit
pe latura de E şi NV a locuinţei. Resturi de la pereţii construcţiei
s-au prăbuşit peste ceramică pe latura de S şi de E. Lutuieli
mărunte cu urme de nuiele, friabile, neuniforme, făcând parte
din structura pereţilor se găsesc pe latura de S-V şi N-E, însă
cele mai multe apar în zona centrală a locuinţei. Acestea sunt
arse de la roşu intens la portocaliu având în compoziţie pleavă
şi şamotă. Materialul osteologic în L17 s-a dovedit sărăcăcios.
Ceramica descoperită în locuinţă este extrem de fragmentată,
aparţine tuturor categoriilor: grosieră, fină, ornamentată prin
pictură, inclusiv ceramică de tip „C”. Din inventarul acestei
locuinţe putem aminti fragmentele ceramice de la un vas tip
amforă de la care lipseşte gura, două statuete antropomorfe,
trei percutoare şi diverse alte unelte realizate din silex.
Groapa nr. 40 se distinge prin diversitatea şi
cantitatea materialelor descoperite. Aceasta apare pe traseul
S22, între m. 12-17 fiind poziţionată pieziş pe lungimea acestuia
la adâncimea de -1,10 – 3,10. Nu a putut fi cercetată integral,
continuându-se în profilul secţiunii. Pe una din laturi are profil
neregulat, în trepte, baza albiată. Groapa a fost săpată probabil
pentru lutul nisipos folosit la ceramică, apoi a fost utilizată drept
groapă menajeră. Conţinutul acesteia se compune din: bucăţi
de chirpic, straturi diverse de cenuşă, cărbune, lentile de
pământ negru, mai puţin de cel galben, nisip, humă, în straturi
succesive, intercalate cu fragmente ceramice, oase de
dimensiuni mari, de bovine, câteva gresii. Materialul ceramic din
groapă a fost bine conservat datorită mediului oferit de prezenţa
cenuşii. Partea superioară a Gr. 40 a fost umplută cu bucăţi de
chirpic, resturi de vatră. A fost recoltată o cantitate însemnată
de fragmente ceramice, în special de dimensiuni medii, cele mai
multe acoperite de calcar. Au fost recunoscute următoarele
forme: pahare, vase binoclu, vase suport, capace, vase
globulare. Pe lângă ceramică s-au mai găsit: statuete
antropomorfe, unelte de os, corn de cerb.
Groapa nr. 41 s-a ivit în capătul de E al S22, între m
1,80 şi 3. Privită din profil aceasta are forma unei alveolări, gura
circulară, fundul concav. E săpată din stratul de pământ galben
murdar şi ajunge în stratul galben de la -1,50 la 1,86 m.
Pământul de umplutură e de culoare cenuşie mai ales datorită
conţinutului acesteia compus din cenuşă, pământ galben
nisipos, suprapus de un strat negru-cenuşiu. Inventarul Gropii
41 cuprinde fragmente ceramice de la capace, vase binoclu,
vase suport, bucăţi de vatră fățuită, chirpic, oase, coarne de
cerb prelucrate.
Groapa nr. 42 a apărut pe traseul S21, în capătul de
N, m. 1,70 – 3,60, la o adâncime de 1,70 la 2,15 m. Are formă
aproape rotundă în plan, profilul tronconic, pereţii drepţi, baza
puţin albiată. Pământul de umplutură este cenuşiu în amestec
cu negru cenuşiu. Inventarul gropii e compus din bucăţi de vatră
fățuită, chirpic, fragmente ceramice de la vase binoclu, străchini,
vase crater, pahare, castroane, vase bitronconice, statuete
antropomorfe.
Groapa nr. 43 a atras atenţia prin faptul că a apărut la
o adâncime foarte mică, la – 0,10 m (datorită lucrărilor antropice
amintite) şi ajunge la – 1,40, în S25 în capătul E al S25. Are
formă ovală în plan, profilul în trepte, baza sub formă de
castron. Pământul de umplutură este brun – cenuşiu cu lentile
de cenuşă, nisip murdar, pământ galben. Conţine puţine oase,
fragmente ceramice, râşniţă, chirpic, fragmente de la o placă de
cuptor, chirpic cu amprente de frunză.