Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

În secţiunea S25 s-a urmărit identificarea posibilei
laturi de NV a Cpl.132 (fundaţie din piatră). La cota de -0,95 m a
fost dezvelită o structură liniară din piatră, paralelă cu Cpl.132,
însă puternic afectată, probabil, de amenajarea fortificaţiei. Ea
s-a observat pe o lungime de 2,60 m şi o lăţime de 0,50 m.
Manifestăm încă rezerve, până la finalizarea cercetărilor, în
ceea ce priveşte legătura acestei structuri cu Cpl.132.
În secţiunea S17 au fost descoperite alte 3 gropi
(Cpl.174, 175 şi 176), toate încadrate în nivelul din sec. II-I
a.Chr. Cercetarea acestor gropi va continua in cursul
campaniilor viitoare. Interesant este Cpl.177 - o zonă
compactă cu lipitură arsă, dezvelită în colţul de E al S17, la
adâncimea de -0,90 m, pe o zonă cu dimensiunile de 0,75 x
0,40 m, el reprezentând, probabil, resturi de la o locuinţă
incendiată.
Materialul arheologic este deosebit de bogat şi variat,
fragmentat în strat şi mai bine păstrat în complexele adâncite.
Dintre piesele cele mai expresive notam doar câteva: un pumnal
dacic din fier (sica), un vârf de săgeată din fier, o mărgică
tubulară din calcar, o figurină antropomorfă din lut şi patru vase
în miniatură (doua ceşti-opaiţ, un borcan şi un capac).
Cercetările din epoca bronzului
În campania din anul 2010 locuirea de epoca
bronzului a fost cercetată doar în S8 – secțiune a cărei
cercetare a fost finalizată în acest an. Fragmente ceramice
aparținând epocii bronzului au fost descoperite și în secţiunile
S16, S17 și S25, dar acestea au fost antrenate în nivelele
dacice.
Au fost identificate și cercetate două complexe,
ambele în S8.
Cpl.171. Groapă observată la adâncimea de 1,60/1,61
m, cu diametrul de cca. 0,50 m și adâncimea de 0,11-0,12 m, cu
umplutura de culoare brun-negricioasă, ușor afânată. În
umplutură au fost descoperite bucăţi de lipitură arsă, resturi
osteologice şi fragmente ceramice ce pot fi încadrate în etapa
Ic3 a culturii Monteoru.
Cpl.173. Groapă aproape cilindrică, observată la
adâncimea de 1,62 m, cu diametrul de 1,50 x 1,60 m, cu
umplutura de culoare brun-negricioasă, relativ afânată,
pigmentată puternic cu bucăți de lipitură arsă și cărbune, pe
fundul ei se aflându-se o lentilă de cărbune. În umplutura gropii
au fost descoperite numeroase fragmente ceramice, cele mai
târzii aparţinând etapei Ia/Ib a culturii Monteoru.
Fragmentele ceramice descoperite în această
campanie, atât în strat cât şi în complexe, aparțin atât perioadei
timpurii a epocii bronzului, respectiv etapele Ic4-1, Ic4-2, Ic4-
3/Ic3 și Ic3 ale culturii Monteoru, cât și perioadei mijlocii și târzii,
respectiv etapelor Ia/Ib. Dintre formele ceramice identificate
amintim ceștile cu una și două toarte, cupe cu buza răsfrântă,
vase cu gâtul înalt și corp bitronconic. Motivele decorative
constau din linii paralele, realizate prin incizie, aşezate, în
general, la partea superioară a vaselor, pe gât sau sub buză,
șiruri simple sau multiple de împunsături, orizontale, și, mai rar,
verticale, triunghiuri incizate simple sau multiple, triunghiuri
hașurate, alveolări fine, orizontale, cu sau fără „cusături” pe ele,
brâuri în relief, cu sau fără alveolări executate cu degetul în
pasta moale. Predomină vasele lucrate din pastă semifină, bine
omogenizată. Sunt prezente, însă, și fragmente ceramice de la
vase lucrate din pastă grosieră, cu pietricele și ceramică pisată
în compoziție.
Amintim descoperirea unui pandantiv lucrat dintr-un
fragment de coastă, de formă dreptunghiulară, ușor arcuit, cu
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
106
trei perforații circulare, un fragment de rotiță de car miniatural,
cu urme de bucșe pe ambele părți, un cuțit curb din gresie
cenușie (Krummesser), cu spate arcuit și tăiș încovoiat, o
fusaiolă bitronconică, lucrată din lut, culoare cenușie, cu pete
negricioase, decorată cu puncte incizate în dublu registru pe
fiecare dintre fețe și un vârf de săgeată din os, de formă
triunghiulară.
Locuirea de epoca bronzului de la Pietroasa Mică-
Gruiu Dării cuprinde toate perioadele de evoluție ale culturii
Monteoru. Din punct de vedere al materialului ceramic se
remarcă faptul că a fost utilizat calcarul pisat în compoziția
pastei, strict la nivel MIc4-2, spre deosebire de situația
înregistrată la Târcov - Piatra cu Lilieci și Năeni - Zănoaga.
Artefactele, precum și situațiile arheologice înregistrate până în
prezent, atestă existența unei locuiri monteorene intense la
Pietroasa Mică-Gruiu Dării pe întreaga perioadă a epocii
bronzului.
Cercetările din epoca eneolitică
În S8, primele materiale arheologice eneolitice apar la
adâncimea de aproximativ 1,60/1,65 m, stratul de cultură având
o grosime de aproximativ 0,40-0,45 m. Între -1,60/1,65 -
1,76/1,82 m, materialul eneolitic apare asociat cu piese ale
culturii Monteoru (etapele Ic4-2, Ic4-3 şi Ic3). În acest segment
stratigrafic nu există o delimitare clară între nivelul de epoca
bronzului şi cel eneolitic. Între -1,60/1,65 m şi -1,76/1,82 m,
partea superioară a stratului în care au fost descoperite piese
eneolitice, materialul asociat acestei epoci apare într-un pământ
de culoare brun-negricioasă, puternic pigmentat cu fragmente
de lipitură arsă la roşu. Ceramica din acest nivel poate fi
atribuită culturilor Cucuteni B2 şi Cernavoda I. Alături de vase
ceramice au apărut şi alte artefacte: unelte şi piese din piatră,
silex (lame) şi os (străpungătoare), jetoane, un fragment de
lingură şi diverse piese din lut.
Între -1,76/1,82m şi -1,92/2,00m se poate vorbi de un
nivel eneolitic nealterat de intervenţii ulterioare. Aici a fost
identificat un important complex arheologic, Cpl.172 - o parte
dintr-o locuinţă eneolitică incendiată.
Cpl.172 (C172). Primele indicii referitoare la existenţa
unei locuinţe eneolitice incendiate au apărut la adâncimea de -
1,60/-1,65m, sub forma unei zone de pământ negru-cenuşiu, cu
mulţi pigmenţi de lipitură arsă şi cărbune, cu dimensiunile de
1,30 x 1 m. În c.B, la limita cu profilul de NE, locuinţa eneolitică
a fost afectată de o groapă monteoreană (C171), rotundă
(D=50x50 cm). De asemenea, complexul eneolitic este deranjat,
în carourile A şi D, de o altă groapă - C173 (D=1,60x1,50 m) a
culturii Monteoru. Locuinţa se prezintă ca o aglomerare de
bucăţi mari de lipitură arsă şi cu o cantitate foarte mare de
material ceramic şi osteologic, prins printre şi sub pereţii
prăbuşiţi. Sistemul de construcţie al locuinţei este de tipul
structură de pari şi nuiele acoperite cu lipitură din lut. Este de
remarcat abundenţa materialului arheologic, precum si numărul
mare al fragmentelor de oase de animale, puternic arse. Se
menţine observaţia făcută şi în cazul complexului C157 (locuinţă
eneolitică incendiată, cercetată în anul 2009, în S15), referitoare
la asocierea prezenţei fragmentelor ceramice Cucuteni B2 şi
Cernavoda I în interiorul aceleiași structuri de locuire. Trebuie
menţionată, de asemenea, ponderea semnificativă, în cadrul
C172, a fragmentelor ceramice de tip Cernavoda I, în celelalte
complexe eneolitice descoperite aici predominând ceramica
Cucuteni B.
Inventarul arheologic este constituit din ceramică,
plastică zoomorfă, fragmente de oase de animale, unelte din