Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

afirmăm că fragmentele ceramice fie provin din mai multe
centre, fie lutul a fost extras din mai multe depozite de argile.
Pe lângă fragmentele aparţinând culturii Hamangia,
au fost analizate în paralel şi câteva importuri Boian. Pornind de
la interpretarea rezultatelor (determinări în fluorescentă, precum
și a celorlalte determinări fizice şi chimice publicate în studii
anterioare), am ajuns la concluzia că importurile ceramice Boian
descoperite în aşezarea de la Cheia au o compoziție
asemănătoare; pasta este dură, compactă, fără degresanți,
doar câteva particule foarte fine de cărbune, observate la un
singur fragment; majoritatea au nuanțe asemănătoare, de gri
(de la gri deschis până la gri închis). De asemenea, observăm,
la toate fragmentele ceramice Boian, aceleaşi caracteristici -
angobă intens lustruită, aceeaşi compoziţie de foarte bună
calitate a pastei, sărăcia degresanţilor. Pentru modelarea
vaselor Boian s-a folosit o sursă asemănătoare, probabil o
argilă de sedimentare acvatică, de tipul humei, cu o granulaţie
foarte fină şi cu particule native de mică în masa sa. [Cornelia
Cărpuş, Leonid Cărpuş]
Raport asupra faunei de mamifere de la Cheia
S-a continuat studiul faunei de mamifere care provine
din așezarea eneolitică Hamangia. Rezultatele de până în
prezent confirmă faptul că activitatea de creştere a animalelor
joacă un rol important pentru comunitatea de aici. Se creşteau
şi exploatau în special bovine şi ovicaprine.
Vânatul este slab reprezentat ca pondere (sub 15% ca
număr de resturi), dar este extrem de bogat ca număr de specii
(12) ceea ce sugerează că această activitate avea un rol
secundar de completare şi de îmbogăţire a dietei.
S-au eşantionat în cadrul proiectului “Pigs, People and
the Neolithisation of Europe” (proiect NERC coordonat de Keith
Dobney, Aberdeen University şi Greger Larson, Durham
University) cinci probe de suine (dentiţie) în vederea analizelor
de paleogenetică şi de morfometrie geometrică care au ca scop
precizarea statutului acestor animale (domestice sau sălbatice).
Se are în vedere şi datarea acestor eşantioane prin metoda
C14.
În cadrul programului European Research Council
(ERC), Stable isotope investigations on the adaptations of
Neolithic husbandry to the climate and environmental settings of
central, Mediterranean and North-western Europe (SIANHE,
coordonator Marie Balasse, Museum National d'Histoire
Naturelle - UMR 5197 Paris) s-au eşantionat peste 60 de probe
în vederea analizelor izotopice (cerb, căprior, mistreţ, cal de
talie mică, vită şi bour) care au ca scop reconstituirea dietei
acestor animale şi a mediului natural din preajma aşezării de la
Cheia. [Adrian Bălăşescu]
Anthropological data for the human skeleton from Baba Cave
The skeleton was discovered in 2008 during the
archaeological excavations in the Baba Cave (Cheia village,
Grădina Township, Constanţa County). The depth of grave was
0.50 – 0.80 m with an orientation of W – E, and the skeleton has
a warrior inventory: iron pieces of harness, two bronze buckles,
and pieces of animal bones from a bow, an iron sword with
wooden scabbard.
The skeleton analyzed belongs to a male who died at
35 – 40 years old. The skull shows an occipital plagiocephaly
possible caused by a lambdoidal synostosis. In childhood he
suffered of deprivation as the mandibular incisors and canine
indicate the enamel hypoplasia. Also, during his life he suffered
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
39
some injuries caused by violence: some blows on the head,
broken nose, and the fracture of a rib. Osteoarthritis which
affected some articulations and the muscles insertions suggest
an active life. From the same time period there are another four
anthropological analyses of graves assigned to the nomadic
people – Tangâru (Giurgiu County), Curcani (Călăraşi County),
Grindu lui Dănilă (Dolj County), Independenţa (Prahova
County). [Andrei Dorian Soficaru]
Botanical materials from Baba Cave, com. Grădina, dep.
Constanţa, Romania
During the excavation of La Baba Cave in the
calcareous Cheile Dobrogei hills (July 2008), small soils
samples and little fragments of charcoals were autoptically hand
collected from fireplaces of Neolithic (0,90/0,85 – 0,80/0,70 m)
and Romano-Byzantine (0.60/0.45 m) levels. The macroscopic
plant remains were studied using a binocular microscope with x
2.5 to x 50 magnification. The soils sample contain only
charcoal pieces. All the charcoal fragments from La Baba Cave
were examined but most of them were too small and strongly
crushed to be identified. The charcoals were identified using a
reflected light microscope. Identifications were made by
comparison with the anatomical atlas (Schweingruber 1978) and
specimens proceeded from modern reference collection of the
Institute of Botany, Polish Academy of Science (Krakow). In
Baba Cave there were 4 taxa identified: two species Fagus
sylvatica, Fraxinus excelsior and two genera Quercus sp., and
Populus sp. Among them the dominance of the oak Quercus
sp., is outstanding. The charcoal assemblage seems to
correspond to the vegetation related to mixed deciduous
woodland. [Maria Lityńska-Zając, Ruben Giaquinta]
Bibliografie:
V. Voinea, B. Szmoniewski, O groapă rituală descoperită în
Peştera Craniilor din zona Cheilor Dobrogei (com. Grădina, jud.
Constanţa), Pontica 43, 2010, p 191 - 202.
14. Ciuperceni, com. Ciuperceni, jud. Teleorman
Punct: La Vii 1
Cod sit: 151718.02
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 138/2010
Colectiv: Roxana Dobrescu - responsabil, Adina Boroneanţ
(IAB), Aurelian Rusu (ULB Sibiu), Alain Tuffreau – responsabil,
Sanda Balescu, Bertrand Lefevre, David Hérrison, Antoine
Kostek (Mission Archéologique Française)
În 2010 cercetările au continuat în sectorul principal al
săpăturilor realizate în 2006, 2007 şi 2008, la E de zona săpată
de Vasile Boroneanţ. Ne-am dat seama încă din 2007-2008 că
geometria depozitelor este extrem de complexă. Lateral, spre V,
la nivelul săpăturilor lui V. Boroneanţ (secţiunea B), limonul
argilos cu concreţiuni calcaroase şi conţinând un bogat material
litic (CR), este observabil direct sub cernoziom şi constituie
partea superioară a unui pedocomplex bine dezvoltat la nivelul
secţiunii A. Ansamblul secvenţei stratigrafice are la bază
depozite fluviatile aparţinând vechii nape fluviatile a Dunării,
atins în 2010.
Secvenţa stratigrafică este următoarea (secţiunea C
de sus în jos):