Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

confirmată de fibula de fier și de materialul ceramic descoperit
în această secțiune.
Necropolă Livadă
Colectiv: Laurențiu Radu, Niculina Dinu, Aurel Stănică
În cursul unei cercetări de suprafață, efectuate la
începutul campaniei de cercetări arheologice din anul 2010, am
identificat în livada aflată, la aproximativ 1 km S de cetate un
grupaj de țigle, care aparțineau unui mormânt de epocă romană
timpurie, afectat de trecerea utilajelor agricole. Mormântul era
situat perpendicular pe un drum de pământ, ce asigură accesul
în livada de cais. După obţinerea acordului proprietarului am
procedat la cercetarea mormântului. Acesta este orientat N - S,
protejat de ţigle dintre care două sunt plasate perpendicular la
extremităţile mormântului. Resturile cremaţiei au fost depuse
într-o groapă, purificată anterior prin ardere. Inventarul funerar
constă dintr-un vas ceramic (ulcior cu o toartă) aflat într-o bună
stare de conservare datat preliminar în sec. II p.Chr, o cute
îngrijit lucrată cu gaură de agăţat la partea superioară, 6 jetoane
din os, numeroase cuie din fier, fragmente dintr-un obiect din
bronz a cărui funcţionalitate nu a putut fi desluşită.
Mormântul cercetat în această campanie se află în
apropierea unei zone, în care regretatul Gavrilă Simion a
cercetat o serie de movile, care făceau parte din marea
necropolă tumulară de la Noviodunum.
Conservare primară
Colectiv: Aurel Stănică, Laurențiu Radu
Ca şi campaniile precedente, şi în acest an au fost
luate măsuri de protejare a noilor descoperiri şi, mai ales, a
zidurilor, extrem de afectate de acţiunile antropice din Evul
Mediu sau epocă modernă, şi, în special, din sec. al XX-lea.
Deasemenea, protecția primară are rolul de a proteja
monumentele de acțiunea factorilor de mediu – îngheț/dezgheț,
care afectează în mod vizibil structurile descoperite. S-a
procedat la acoperirea cu folie sau carton asfaltat a unor ziduri,
a nivelurilor arheologice, au fost consolidate cu proptele din
lemn şi saci umpluţi cu pământ structuri din piatră sau pământ,
aflate într-o stare precară. Aceste acţiuni au vizat Turnul de
Colț, Curtina A, Ziduri Incinta Est, Criptă. A fost refăcută
consolidarea cu bârne din lemn și scânduri a edificiului bizantin
din CT1.
Cercetări de teren 6
Teritoriu
Colectiv: Aurel Stănică, Florin Topoleanu
Colectivul de cercetare a efectuat în fiecare an o serie
de cercetări de teren în teritoriul noviodunnens, pentru a
identifica, carta așezările, necropolele în vederea extinderii
proiectului de cercetare spre teritoriu. Astfel, a fost identificat
mormântul de incinerație în Livadă și o posibilă zonă
meșteșugărească, compusă din cuptoare pentru materiale de
construcție, localizată în apropiere de calea de acces către
SMG Isaccea. Deasemenea, au fost făcute cercetări de
suprafață și pe un teren situat la SE de cetate, în apropiere de
ultima gospodărie din localitate, fiind identificat un segment
dintr-un val și șanț, dar și material ceramic de epocă romană
(sec. V-VI p.Chr.).
Cetatea Isaccea
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
57
Colectiv: Aurel Stănică
Cetatea medievală a Isaccei, cea ridicată din ordinul
sultanului Osman II după 1621 și care apare menționată în
documentele otomane ca unul dintre centrele economice
importante din Nordul Dobrogei și care se bucură de descrierile
unor călători străini, ne-a făcut să acordăm atenție și acestei
fortificații. În ultimii ani am încercat să identificăm pe teritoriul
actual al orașului Isaccea perimetrul în care se afla această
cetate. Cercetând o serie de hărți din colecția ICEM sau de pe
internet, am restrâns zona în care urmăm să localizăm cetatea.
În luna mai a acestui an, am intrat pe proprietatea deținută până
nu de mult de Regia Tutunului Românesc, ce grupa mai multe
clădiri, una dintre ele, fiind ridicată la sfârșitul sec. al XIX-lea 7 și
distrusă în toamna anului 2009 prin incendiere. Clădirea în
discuție putea intra foarte ușor în categoria monumentelor de
arhitectură industrială, fiind unul dintre puținele depozite
cunoscute, care își păstrase funcționalitatea și care deservea
portul Isaccea în epoca modernă.
Pe terenul menționat, situat în zona de NV a orașului,
pe o mica peninsulă, care înaintează spre zona inundabilă, am
localizat trei cazemate (ridicate după 1878 sau cel mai probabil
înainte de 1916), care au planuri diferite, dar cel mai interesant,
pe latura dinspre V a peninsulei, sub talpa gardului din piatră ce
delimita proprietatea, am găsit mai multe asize din piatră
fasonată care suprapuneau stânca. Pietrele sunt prinse în
mortar alb lăptos, cu var, scoici și nisip fin în compoziție.
Această structură aparține uneia dintre curtinele cetății
medievale a Isaccei ridicată în sec. al XVII-lea.
Rămâne ca în viitor să ne extindem cercetările în
această zonă și să aducem noi date și informații privind
topografia cetății medievale și orașului Isaccea în Evul Mediu.
Studii geofizice în perimetrul sitului arheologic de la Isaccea –
Noviodunum, sectorul Incinta de Est
Colectiv: Dan Ștefan (FIB, FGGB, SC Digital Domain SRL),
Maria-Magdalena Ștefan (FIB, FGGB, SC Digital Domain srl),
Cătălin Constantin (FIB, FGGB, SC Digital Domain srl), George
Gârbacea (FGGB)
Studiile geofizice desfășurate în anul 2010 au avut
drept obiectiv evaluarea morfo-structurală a sitului arheologic de
la Isaccea în vederea ajustării celor mai avansate tehnici de
investigație geofizică la condițiile specifice acestui complex
ansamblu 8 .
Pentru început, cercetările geofizice au fost
concentrate în sectorul Incinta de Est de unde au fost colectate
seturi de date prin următoarele metode geofizice:
- Metode magnetice - măsurarea gradientului magnetic vertical;
- Metode electrice - tomografie de rezistivitate 2D, 3D;
- Metode electromagnetice - GeoRadar (Ground Penetrating
Radar), măsurarea susceptibilităţii magnetice în structuri
antropice situate la mică adâncime.
Suprafețele cercetate geofizic au fost înregistrate
topografic, simultan cu înregistrarea detaliilor de microrelief, în
vederea corelării seturilor de date geofizice cu modelul digital al
terenului (DEM). Rezultatele preliminare au condus la
identificarea unor structuri lineare îngropate, de diverse grosimi,
interpretate drept ziduri, sub un strat compact de dărâmătură.
În campaniile viitoare, cercetările geofizice vor fi
extinse în sectorul Incintei de Est, dar și în alte sectoare.