Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

În campania din anul 2011, ne propunem prelungirea
SIX în aceeaşi direcţie şi, efectuarea de măsurători
magnetometrice pe întregul sector A al aşezării.
12. Ceplea, com. Plopşoru, jud. Gorj
Punct: Valea Satului
Cod sit: 81308.01
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr.38/2010
Colectiv: Gheorghe Calotoiu – responsabil (MJ Gorj)
Satul Ceplea, comuna Plopşoru se situează pe DN 67 (E
79) Târgu-Jiu - Craiova, la 58 km S de Târgu-Jiu şi la 1,5 km E
de râul Jiu pe o platformă a lui. Aşezarea de epoca bronzului pe
care o cercetăm de câţiva ani se află în preajma casei
Cepleanu, monument istoric din sec. XIX şi la cca. 50 m SV de
pârâul Valea Satului.
Obiectivul cercetării arheologice a constat în delimitarea
aşezării şi descoperirea unor noi complexe arheologice. În acest
scop în punctul „Valea Satului”, la 12 m NE de stâlpul
COSMOROM au fost trasate două secţiuni S1 (4 x 3 m)
orientate N - S şi la 4 m V de aceasta, S2 (6 x 2 m) dispusă N -
S. S1/2010 are următoarea stratigrafie:
– 0 – 0,10/0,15 m nivel vegetal;
– 0,10/0,15 – 0,32/0,36 m nivel cu pământ negru deschis
sfărâmicios cu fragmente ceramice din epoca modernă;
– 0,32/0,36 – 0,70/0,74 m nivel cu sol castaniu închis cu
fragmente ceramice de epocă modernă;
– 0,70/0,74 – 0,98/1,15 m nivel cu sol cenuşiu cu materiale
arheologice din epoca bronzului;
– 0,98/1,15 m începe stratul cu pământ galben steril din
punct de vedere arheologic
În c.C1 la – 0,96 m a fost descoperită baza inelară şi un
perete de vas din pastă semifină de culoare cenuşie. În acelaşi
carou la – 0,88 m s-a găsit o toartă de vas rotundă în secţiune
din pastă semifină de culoare cenuşie şi un perete de la un vas
tronconic cu buza dreaptă iar sub aceasta o apucătoare
organică din pastă semigrosieră cenuşie. În C2 între –0,82 şi –
0,86 m au fost depistate mai multe fragmente ceramice: perete
şi buză lobată de la un vas tronconic din pastă semifină de
culoare neagră, un fragment ceramic dintr-un vas bitronconic
din pastă neagră fină cu buza dreaptă sub care pornea o toartă
ruptă din vechime; un perete şi buză de vas dreaptă, cu
marginea rotundă din pastă cărămizie iar sub aceasta are ca
ornament un buton cu trei alveole; bază de vas sub formă de
postament din pastă grosieră cenuşie. În C3 între –0,78 şi –0,83
m au fost descoperite fragmente ceramice: buză şi perete de
vas tronconic din pastă semigrosieră cărămizie, perete şi buză
dreaptă de vas cu marginea rotundă sub care se află dispus un
brâu crestat organic. În C4 la –0, 98 şi –1,09 m au fost găsite:
un perete şi o buză de vas din pastă semifină de culoare
cenuşie, o toartă în bandă fragmentară din pastă semifină
cenuşie, un perete şi buză de vas de la un castron din pastă
cenuşie semigrosieră; buze şi pereţi de vase din pastă grosieră
şi semigrosieră de la vase, cu brâuri alveolate sau crestate pe
pântec.
S2 (6 x 2 m) prezintă următoarea stratigrafie:
0 – 0,10/0,15 m sol vegetal;
– 0,10/0,15 – 0,60/0,65 m sol cenuşiu cu depuneri de
epocă modernă;
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
36
– 0,60/0,65 – 0,96/1,12 m sol negricios cu material
arheologic;
– 0,96/1,12 m – începe solul galben steril din punct de
vedere arheologic.
În C1 la –0,76 m a fost descoperit un perete şi o buză de
vas tronconic din pastă semigrosieră de culoare castanie, sub
care este plasat un brâu alveolat. În acelaşi context arheologic a
fost găsită baza unui vas sub formă de postament din pastă
cărămizie fină. În C2 la –1,05 m a fost descoperit un perete de
vas care are ca ornament un buton ascuţit dispus în sus. În
acelaşi carou la –1,08 m a fost găsită baza plată şi peretele unui
vas din pastă grosieră cenuşie. În C3 între –1,08 şi –1,11 m au
fost descoperite două fragmente ceramice din pastă fină
cenuşie cu urme de arsură secundară, cu buza dreaptă ce
aparţineau unui castron pe care au fost incizate mai multe
triunghiuri cu vârful în sus. În C4 între –1,06 şi –1,12 m au fost
descoperite: baza plată de la un vas mare de provizii din pastă
grosieră de culoare cărămizie, un perete de vas bitronconic din
pastă semigrosieră cu urme de arsură secundară. În acelaşi
context arheologic a fost găsit un fragment ceramic de perete şi
buză de vas din pastă semifină de culoare roşie, sub care este
ornamentat cu un şir de orificii mici. Tot în C4 la – 1,10 m a fost
descoperit un fragment ceramic ce reprezintă un perete şi o
buză evazată de vas. Pe buză în interior şi exterior sunt incizate
câte două linii dispuse oblic.
În C5 între –0,98 şi –1,04 m au fost găsite peretele şi buza
de la un vas mai mic tronconic din pastă semifină cărămizie,
peretele şi buza unui alt vas din pastă neagră semifină, care
prezintă sub buză trei lini orizontale incizate. În acelaşi context
arheologic a mai fost depistat peretele de la un vas mic din
pastă semifină castanie care are pe pântec un brâu alveolat.
În C6 la –1,07 m a fost întâlnit un perete de vas mic cu
buza dreaptă din pastă semifină cenuşie; un fragment de capac
circular cu un orificiu central din pastă semifină cărămizie. Tot în
C6 s-au mai găsit două fragmente ceramice ce reprezintă buze
şi pereţi de vase de dimensiuni mici şi medii de formă
tronconică. Tot în C6 la –1,11 m a fost descoperit un perete de
vas ce are reprezentat ca ornamente două şiruri de romburi
haşurate, dispuse paralel sub buză.
O parte din vasele din pastă grosieră au sub buză de
regulă ca ornament motivul crestat sau alveolat dublu sau
simplu, aplicat sau organic. Din această categorie fac parte
vasele de provizii cu buza dreaptă şi marginea rotundă sau
tăiată drept.
Au mai fost descoperite fragmente ceramice de vase care
au incizate sub buze liniuţe orizontale, verticale, triunghiuri sau
romburi haşurate sub buză sau pe pântecul vasului.
Vasele tronconice se găsesc în mai multe situri
arheologice din Oltenia, cum se întâlnesc la Vierşani –
Jupâneşti 1 (Gorj), Vlădeşti 2 (Vâlcea) şi Oprişor 3 (Mehedinţi).
Formele de vase bitronconice descoperite la Ceplea-
Plopşoru prezintă analogii cu cele de la Oreviţa Mare 4
(Mehedinţi) şi Malovăţ 5 (Mehedinţi).
Castroanele cu buza dreaptă prezintă asemănări cu cele
de la Vierşani - Jupâneşti şi cele din nord-estul Olteniei, iar
pentru castroanele cu buza lobată găsim analogii cu cele de la
Verbicioara şi Curmătura – Măgura 6 .
Cercetările arheologice de la Ceplea - Plopşoru se
încadrează cronologic în perioada bronzului mijlociu, în Cultura
Verbicioara, faza a III-a 7 .