Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

fragmente de la un vas de mari dimensiuni. Au mai fost
identificate 6 vase întregibile şi 10 greutăţi de lut arse şi nearse
(distribuite pe toată suprafaţa contextului).
În suprafaţa M au fost cercetate patru morminte de
inhumaţie (trei complete în partea sudică a suprafeţei şi unul
parţial).
La V de contextul M630 şi continuând în profilul de V
al suprafeţei au fost identificate părţi ale unui mormânt de
inhumaţie. În suprafaţă a fost surprinsă partea inferioară a
picioarelor şi oase provenind de la mâini. Nu se poate preciza
poziţia exactă a scheletului.
Contextul M644 - mormânt de inhumaţie - a fost
identificat la adâncimea de 30,08 m într-un sol brun. Nu a fost
surprinsă urma gropii. Scheletul era orientat SE-NV, chircit pe
partea stângă. Gradul de conservare al oaselor era destul de
precar.
Contextul M647 - mormânt de inhumaţie - a fost găsit
la 1,50 m E de M644 şi a fost surprins la adâncimea de 29,91m.
Nu a fost surprinsă forma gropii. Scheletul era chircit pe partea
dreaptă, orientat S - N.
Contextul M650 a fost găsit la cota de 29,74 m fiind
situat aproximativ sub contextul M644. Nu se observă forma
gropii. Scheletul era orientat aproximativ E - V, chircit pe partea
dreaptă. Din craniu s-a păstrat doar mandibula.
Şi în campania 2010 pe tell, în zona înconjurătoare
tell-ului, în aşezarea plană pe terasa superioară a tell-ului şi în
anumite arii din lunca Dunării a continuat seria de foraje
efectuate de echipa de geografi de la Universitatea din
Frankfurt, condusă de prof. dr. J. Wunderlich. Scopul acestor
foraje este obţinerea informaţiilor asupra cursurilor de apă sau a
bălţilor existente în preistorie, prin analiza sedimentelor, pentru
reconstituirea mediului geografic preistoric.
Au fost colectate probe de sol pentru analize
sedimentologice şi arheobotanice. Din diverse contexte
arheologice au fost colectate bucăţi de lemn şi cărbune pentru
datarea cu radiocarbon şi analize dendrocronologice.
Şi în această campanie am avut oportunitatea de a
utiliza un octocopter pentru efectuarea unor fotografii aeriene
deasupra tell-ului şi în zonele învecinate. După prelucrare,
seriile de fotografii efectuate vor putea fi folosite pentru
alcătuirea planului 3D al zonei.
Bibliografie:
S. Hansen, M. Toderaş, A. Reingruber, I. Gatsov, C.
Georgescu, J. Görsdorf, T. Hoppe, P. Nedelcheva, M. Prange,
J. Wahl, J. Wunderlich, P. Zidarov, Pietrele, Măgura Gorgana.
Ergebnisse der Ausgrabungen im Sommer 2006. Eurasia
Antiqua 13, 2007, p. 43-112.
S. Hansen, M. Toderaş, A. Reingruber, I. Gatsov, F. Klimscha,
P. Nedelcheva, R. Neef, M. Prange, T. D. Price, J. Wahl, B.
Weniger, H. Wrobel, J. Wunderlich, P. Zidarov, Der
kupferzeitliche Siedlungshügel Măgura Gorgana bei Pietrele in
der Walachei. Ergebnisse der Ausgrabungen im Sommer 2007.
Eurasia Antiqua, 14, 2008, p. 1-83.
S. Hansen, M. Toderaş, A. Reingruber, N. Becker, I. Gatsov, M.
Kay, P. Nedelcheva, M. Prange, A. Röpke und J. Wunderlich,
Pietrele: Der kupferzeitliche Siedlungshügel "Măgura Gorgana"
und sein Umfeld. Bericht über die Ausgrabungen und
geomorhologischen Untersuchungen im Sommer 2008. Eurasia
Antiqua 15, 2009, p. 19-100.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
105
M. Toderaş, S. Hansen, A. Reingruber, J. Wunderlich, Pietrele-
Măgura Gorgana: o aşezare eneolitică la Dunărea de Jos între
4500 şi 4250 î.e.n., MCA, SN, 5, 2009, p. 39-90.
49. Pietroasa Mică, com. Pietroasele, jud. Buzău
Punct: Gruiu Dării
Cod sit: 48539.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 15/2010
Colectiv: Valeriu Sîrbu - responsabil (M Brăilei), Sebastian
Matei, Daniel Costache, Laurenţiu Grigoraş (MJ Buzău),
Georgeta El Susi (IAB), Diana Davâncă, Smaranda Fărnoagă,
Vlad Cărăbiş, Eliza Raluca Bătrânoiu, Cami Istrate
In această campanie au continuat săpăturile doar pe
Platou, în secţiunile S8, S16, S17 şi S 25, pentru a cerceta
complexele descoperite în campaniile trecute, precum şi
avansarea în nivelele din epoca bronzului şi eneolitic.
Cercetările din epoca geto-dacică
Cercetările din ultimii ani de pe Platou ne-au oferit o
serie de informaţii care au impus reevaluarea unor interpretări
privind situl de aici. Extinderea săpăturilor şi avansarea
acestora spre nivelele inferioare au condus la acumularea unor
informaţii suficiente pentru a documenta activitatea de pe
Platou. Descoperirea unui strat arheologic şi a unor complexe
de locuire şi gospodăreşti, doar în unele zone, din sec. IV-III
a.Chr. (poate doar din sec. III a.Chr.) atestă existenţa unei
aşezări getice aici. De asemenea, descoperirea de resturi de
construcţii, de numeroase gropi, precum şi de vetre, din sec. II-I
a.Chr., documentează existenţa unei locuiri pentru această
perioadă. În prima jumătate/mijlocul sec. I a.Chr. platoul a fost
fortificat cu un zid din blocuri de calcar, sumar fasonate, cu
două paramente şi emplecton, legat cu un liant. Dacă avem în
vedere suprafaţa mică a incintei cu zid de tip elenistic şi
topografia terenului putem aprecia că aici a fost, mai degrabă, o
cetate, decât o aşezare fortificată. Cândva, spre sfârşitul sec. I
a. Chr.-începutul sec. I p.Chr., fortificaţia a fost distrusă (în
anumite zone s-au păstrat şi urmele unor bârne arse), zidul a
fost refăcut, iar Platoul a fost transformat într-un loc de cult, din
sec. I p.Chr. descoperindu-se doar numeroase depuneri votive
de tip moviliţă, majoritatea cu ringuri din piatră, deseori cu vetre
în interior, plus vetre izolate. Zidul refăcut a existat pe parcursul
sec. I p.Chr., însă el a avut menirea de protejare a spaţiului de
cult.
A fost epuizată S8, fapt ce ne-a permis obţinerea de
noi informații privind stratigrafia generală de pe Platou. În
esenţă, stratigrafia este aproximativ la fel cu cea din S13 şi S15.
Diferenţa este dată de grosimea straturilor, care este mult mai
mică în S8, în special pentru depunerea din sec. II - I a.Chr. De
asemenea, s-a constatat lipsa stratului de cultura din sec. IV-III,
deşi au apărut câteva materiale din această perioadă.
În secţiunea S8 a fost cercetat Cpl.159, observat la
adâncimea de -1,20 m, pe o suprafață de 1,90 x 1,60 m, intrând
în martorii de NV și SV ai secțiunii, baza lui fiind la -1,50 m.
Umplutura are o culoare cenușiu-negricioasă, foarte afânată, cu
foarte mult cărbune spre bază. În umplutura lui au fost
descoperite numeroase fragmente ceramice, provenind de la
fructiere lucrate cu mâna sau borcane, precum şi un fragment
de bol cu decor în relief. Pe baza materialului şi a situaţiei
stratigrafice se confirmă datarea propusă anul trecut şi anume a
doua jumătate a sec. II - începutul sec. I a.Chr.