Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

p.Chr. În general în acest orizont pe platou au fost amenajate în
special gropi în care era depus un inventar care le poate atribui
caracterul ritualic. Gropile dacice de „tip Porolissum" nu au
excelat în inventare deosebite (ceramică fragmentară, cenuşă,
lemn ars, lipitură de perete şi de vatră, mici ustensile: cute,
fusaiole, fragmente de râşniţe etc.), iar forma (circulară şi ovală
în plan şi cilindrică în profil, mai rar tronconică) şi dimensiunile
(de la 0,8 la 1,8 m diametru la gură şi adâncimi de la 0,2 la 0,9
m) au păstrat parametrii cunoscuţi anterior. Excepţie au făcut
gropile C11, 15, 55B, 81 cu inventare metalice şi ceramice
deosebite.
Pentru acest orizont locuinţele dacice surprinse
complet sunt circulare cu diametre de maxim 3 m, puţin
adâncite (0,2-0,3 m), dar cu inventar bogat (ceramică întregibilă,
unelte, ustensile din fier, piatră, lut, os, ceramică) ceea ce
sugerează faptul ca au fost surprinse de un eveniment
neprevăzut (C63). Unele locuinţe aveau instalaţii de foc
(cuptoare sau vetre).
Caracterul profan al descoperirilor datate în acest
interval cronologic este sesizabil mai ales în zona drumului de
acces, chiar dacă numărul complexelor descoperite este relativ
mic.
Pentru cel de-al doilea orizont cronologic dacic de pe
Măgura Moigradului numărul complexelor scade, dar caracterul
lor cultic dispare, deoarece sunt reprezentate de locuinţe cu
instalaţii de foc şi o serie de gropi (din S4), masate mai ales în
preajma palisadei complexe ridicată în acest interval de timp
(încep. sec. I - încep. sec. II p.Chr.).
Palisada prezintă caracteristici speciale nemaiîntâlnite
până acum în cercetările noastre. În spatele şanţului defensiv,
la 4,5 m de icul şanţului a fost săpat în stâncă un şanţ de
implantare a feţei exterioare a palisadei cu o lăţime de 0,35m şi
adâncime de 0,3-0,4m. La 3m în spatele acestei tălpi a fost
descoperit un şir de gropi de stâlpi săpate aprox. din 2 în 2 m,
care ţineau de faţa interioară a palisadei complexe.
Materialele arheologice speciale dacice descoperite în
campania 2009-2010, sunt reprezentate de piese din fier: unelte
(seceri, cuţite, ciocănel bijutier, foarfecă), arme (spade, cuţite de
luptă, săgeţi), piese de harnaşament şi echipament (pinteni,
zăbale, pafta), ustensile (stilusuri), dar şi din bronz (ciocănel
bijutier, pandantiv, fibulă, monedă) şi argint (pandantiv-aplică?).
Ceramica este tipologic identică cu cea descoperită în întreg
arealul dacic. Cea specială este reprezentată de ceramică
pictată celtică, jetoane, fusaiole.
Piesele din piatră sunt reprezentate de fragmentele de
râşniţă, cute, proiectile, gresii pentru tipare (?), frecătoare.
Majoritatea acestor materiale se datează în primul
orizont cronologic dacic de pe Măgura Moigradului (a doua jum.
a sec. II a.Chr - încep. sec. I p.Chr.) ajutând la încadrarea
cronologică a complexelor.
Perioada romană este caracterizată prin
prezenţa unor gropi care ţin probabil de amenajări de
locuit specifice mediului militar. Totodată au fost
redescoperite şi reinterpretate două tălpi de palisade
(C76, 78) care se închid în unghi drept şi care pot
ţine de un posibil fort roman din lemn din jumătatea e
sud a platoului Măgurii. Materialele arheologice
romane sunt însă puţine şi greu de încadrat mai
strâns cronologic.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
201
Epoca medievală prezintă la rândul său elemente de
habitat mai ales în preajma palisadei amenajate în acest interval
de timp (sec. XII - XIV). Locuinţele sunt poligonale, cu instalaţii
de foc (cuptoare), dar cu un inventar arheologic sărac. Palisada
a fost surprinsă doar în S5, dar probabil exista şi în sectorul S4,
dar erodarea cauzată de exploatarea de piatră din anii 80, au
făcut-o nedetectabilă de către noi. Foarte probabil şanţul mai
vechi dacic a fost refolosit în epoca medievală, măcar pe unele
tronsoane mai bine conservate, mai uşor de reajustat.
Suprafaţa cercetată: 3.454,9 m 2 .
Cercetarea arheologică preventivă a fost necesară
deoarece suprafaţa respectivă a fost afectată de amenajarea
unui drum de acces spre platoul superior al Măgurii Moigradului,
zonă de asemenea supusă investigaţiilor arheologice pentru
extinderea treptei superioare de exploatare. Drumul permite
accesul pe treptele superioare ale carierei de piatră exploatate
de S.C. GRANDEMAR S.A. Cluj Napoca şi a fost amenajat în
anul 2009 pe versantul estic al dealului.
Cercetările anterioare sugerau existenţa unor posibile
complexe arheologice în spaţiul supus investigaţiilor. Obiectivul
principal al acestei operaţiuni a fost acela de identificare a
posibilelor vestigii arheologice pe traseul acestei noi căi de
acces şi pe platou unde au mai fost efectuate săpături în anii
1984-1989. În zona cercetată arheologic au fost descoperite
132 complexe arheologice, majoritatea datând din epoca dacică
clasică (sec. II a.Chr. - I p.Chr.). [Horea Pop]
Bibliografie:
M. Macrea, D. Protase, M. Rusu, Şantierul arheologic
Porolissum, MCA 7, 1960, p. 361-391;
M. Macrea, M. Rusu, Der Dakische Friedhof von Porolissum
und das problem der Dakischen Bestattungsbräuche in der
spätlatènezeit, Dacia, NS 4, 1960, p. 201-229;
M. Macrea, M. Rusu, I. Mitrofan, Şantierul arheologic
Porolissum, MCA 8, 1962, p. 485-504;
Al.V. Matei, Repertoriul de aşezări şi descoperiri dacice pe
teritoriul judeţului Sălaj, AMP 3, 1979, p. 11-40;
Al.V. Matei, Aşezarea dacică fortificată de pe Măgura
Moigradului, AMP 10, 1986, p. 126-128;
Al.V. Matei, C. Stoica, Cercetări arheologice pe Măgura
Moigradului. Campania 1987, AMP12, 1988, p. 158-160;
Matei, Al.V., Pop, H., Şantierul arheologic Porolissum-Moigrad,
CCA Satu Mare, 1994, p. 50-51;
Matei, Al.V., Pop, H., Raport preliminar în legătură cu săpăturile
arheologice şi lucrările de conservare şi restaurare executate la
Porolissum în anul 1993, AMP 18, 1994, p. 111-134;
Matei, Al.V., Pop, H., Şantierul arheologic Porolissum-Moigrad,
CCA Cluj-Napoca, 1995, p. 55-57;
Matei, Al. V., Pop, H., Măgura Moigradului, Situri arheologice
cercetate în perioada 1983-1992, Brăila, 1996, p. 73-74,
Al. V. Matei, H. Pop, Măgura Moigradului-zonă sacră (sec. I
î.e.n.) şi aşezare dacică fortificată (sec. I e.n.), Studii de istorie
antică. Omagiu profesorului Ioan Glodariu, Cluj Napoca, 2001,
253-277.