Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

1. Adamclisi, com. Adamclisi, jud. Constanța
[Tropaeum Traiani]
Punct: Cetate
Cod sit: 60892.08
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 26/2010
Colectiv: Alexandru Barnea – responsabil (IAB, FIB)
Sector A – la Nord de Basilica A
Adriana Panaite (IAB), studenţi şi masteranzi ai FIB
În cele patru secţiuni trasate anul acesta (S33-36) nu au
fost identificate construcţii noi. În S32, începută anul trecut, se
pot observa două ziduri, laturi ale unui edificiu târziu care, foarte
probabil, se continuă peste cardo. Cercetarea lui va continua în
campania viitoare.
În celelalte secţiuni s-a putut observa în timpul cercetării
o mare cantitate de dărâmătură provenită de la edificiile din
zonă care nu se păstrează. Acestea sunt în număr de două,
unul este cel identificat parţial în S32, amintit anterior, iar un al
doilea pare să se contureze (deocamdată doar o latură a putut fi
identificată în profilul E al S33) la mică distanţă de acesta. În
toate cele patru secţiuni stratigrafia este aceeaşi, şi nu se
deosebeşte de ceea ce am putut constata în campaniile trecute
în zona cercetată; de sus în jos straturile se succed astfel: strat
vegetal, dărâmătură, ultimul nivel de locuire al cetăţii (pământ
galben – cenuşiu, ceramică fragmentară, urme de arsură,
puţină). Adâncimea la care ne-am oprit în cele patru secţiuni
variază între 1-1,20 m. Pe baza observaţiilor preliminare de anul
acesta se poate afirma că la N de atrium-ul basilicii era o zonă
cu mai puţine construcţii, cele două deocamdată identificate
putând reprezenta eventuale depozite, magazii (în imediata
vecinătate a Basilicii A), deoarece mai multe fragmente de vase
de provizii au fost descoperite în S33.
Elementul surpriză al campaniei de anul acesta l-a
constituit descoperirea unui schelet uman, la săparea S34.
Craniul a fost identificat, în profilul E al S34, la o adâncime de -
0,47 m. În profilul E al S34 se poate observa foarte bine cum
scheletul „stă” practic pe ultimul nivel arheologic. Restul
scheletului se afla sub martorul dintre S34 şi S35. Pentru
scoaterea acestuia martorul a fost demontat pe jumătate. La
nivelul scheletului, după realizarea săpăturii în suprafaţă am
putut constata următoarele: oasele, atâtea câte se păstrează,
sunt în conexiune anatomică; orientarea scheletului este
aproximativ N - S; nu este vorba de o înmormântare, deoarece
urme de coşciug, sau ale oricărui alt tip de depunere rituală, nu
au fost depistate.
Lipsa construcţiilor pentru ultimul nivel de funcţionare în
această parte a cetăţii ne-a permis ă desfiinţăm o parte dintre
martori şi să pregătim astfel, o cercetare în suprafaţă şi în
adâncime a zonei într-o campanie viitoare.
Materialul arheologic de anul acesta este tipic perioadei
romane târzii, formele şi tipurile ceramice identificate în timpul
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
10
cercetării arheologice fiind asemănătoare celor din campaniile
anterioare. Ceramica a fost spălată, marcată, inventariată şi
depozitată în muzeul din localitate. La fel s-a procedat şi cu
oasele de animale. Singura monedă descoperită anul acesta a
fost adusă la institut şi predată pentru identificare lui Aurel Vâlcu
de la Cabinetul numismatic. Scheletul uman a fost adus la
Bucureşti şi încredinţat spre cercetare lui Andrei Soficaru,
cercetător la Institutul de Antropologie din Bucureşti.
Chiar dacă foarte sumare, rezultatele cercetării de anul
acesta ridică o serie de probleme: ce se întâmplă cu trama
stradală a cetăţii în ultima fază de existenţă a acesteia de vreme
ce avem un edificiu care pare a fi construit, măcar parţial peste
cardo? Sunt sau nu edificiile parţial identificate legate de
basilică? Le putem considera tot anexe funcţionale ale acesteia
sau nu? Greu de spus, mai ales că o anexă a atrium-ului a fost
identificată în săpături mai vechi. Toate acestea ca şi altele nu
vor putea fi decât parţial lămurite prin continuarea cercetării
acestei zone ca şi a celei cuprinse între zidul de incintă, basilică
şi strada ABIV, unde se încheia insula al cărei centru era
Basilica A. [Adriana Panaite]
Abstract
In the four sections excavated this year (S 33-36) no
new construction was identified. In S 32, started last year, we
saw two walls, both sides of a building which probably continued
in the cardo street direction. We will follow them in the future
campaign. Two new walls were discovered in the area. It is too
soon to tell something about the constructions they belong to.
In all four sections the stratigraphy is the same, not different
from what I saw in past campaigns in this area. From top to
bottom, layers are as follows: vegetation cover, debris, the last
level of occupation of the city (yellow-gray earth, fragmentary
ceramic, small traces of burning). The depth at which we
stopped in the four sections ranges from 1 to 1.20 m.
The element of surprise during this year campaign was
the discovery of a human skeleton. After removing the earth we
were able to notice that the bones were in anatomical
connection and the orientation is approximately N-S. It is not a
funeral deposition, because traces of a coffin, or any other ritual
deposition, were not detected.
Sector A, Străzile ABV IV şi AV 2’
Mihai Severus Ionescu – responsabil sector (Baza 90 Transport
Aerian, Otopeni), Filica Drăghici (BCU Bucureşti), studenţi FIB
Cercetările arheologice din sectorul A (strada ABV IV
si AV 2’ ) şi-au propus continuarea studiului ansamblului de
locuire romano-bizantină din zona de NE a cetăţii. Dezvelirea
suprafeţei cercetate până acum a început în anul 2003, ca
sondaj, urmărindu-se corelarea unor studii magnetometrice cu
planimetria structurii urbane târzii din sectorul menţionat.
Cercetările efectuate în acest an au urmărit lămurirea
stratigrafiei străzii AV 2’ şi a anexei edificiului A9, prin realizarea
unui sondaj în interiorul acesteia. Anexa blochează circulaţia pe
această stradelă în ultima perioadă de funcţionare a cetăţii. În
sondaj a fost identificat în adâncime un edificiu mai vechi, S1,ce
dovedeşte că schema fluxurilor de circulaţie din prima jumătate
a sec. IV p.Chr. nu coincide cu planul străzilor din sec. V - VI
p.Chr. De asemenea, a fost terminată cercetarea canalului
pluvial dintre anexa edificiului A9 şi edificiul A8. Panta nordică a
acestuia urmează panta antică a cetăţii, iar cea sudică