Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Vatra cuptorului a fost refăcută, această parte, mai<br />
nouă, oferind şi probele recoltate pentru datarea geomagnetică.<br />
În suprafaţa Sp5 am înlăturat stratul vegetal şi am<br />
cercetat un prim strat arheologic. Acesta, ca şi în unitatea de<br />
cercetare alăturată, Sp4 are aspect granulos, conţine multă<br />
piatră şi materiale <strong>arheologice</strong> amestecate, aparţinând mai<br />
multor epoci istorice (evul mediu, perioada post romană, dacice<br />
şi din preistorie). El corespunde unei secvenţe ale istoriei<br />
locului, în care, poate cu prilejul unor amenajări pe coama<br />
dealului, a fost mutată spre vale o cantitate mare de pământ,<br />
antrenând şi urmele de locuire aferente, prezente în acel loc.<br />
La finele campaniei ne-am oprit deasupra nivelului<br />
corespunzător amenajărilor din epoca dacică.<br />
În colţul sud-vestic al suprafeţei de cercetare, încă din<br />
momentul trasării am surprins o veche secţiune, presupusă de<br />
noi încă din 2004 2 ca fiind una dintre unităţile de cercetare<br />
realizate de către Larisa Nemoianu în anul 1973 3 .<br />
Cercetările efectuate până în prezent în sectorul<br />
vestic al platoului superior al Cetăţuii de la Ardeu demonstrează<br />
prezenţa în această arie a unei clădiri de mari dimensiuni,<br />
ridicată pe o structură de stâlpi din lemn, şi pereţi din nuiele<br />
lipite cu lut, amenajată pe mai multe terase săpate în stânca de<br />
calcar. Cu scopul nivelării întregii suprafeţe destinate<br />
construcţiei, pe stâncă a fost aşezat un strat de pământ în care<br />
se găsesc numeroase fragmente ceramice, în mare majoritate<br />
aparţinând unor culturi preistorice.<br />
Construcţia adăpostea un atelier de fierar, în cadrul<br />
căruia erau realizate şi obiecte din bronz şi din materii dure<br />
animale. În interiorul clădiri au fost identificate două instalaţii<br />
pentru încălzit: o vatră şi un cuptor, precum şi numeroase<br />
obiecte între care se numără unelte, piese de armament,<br />
podoabe, obiecte frecvente in inventare casnice, precum şi<br />
materii prime. Materialele <strong>arheologice</strong> aparţin Muzeului<br />
Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva.<br />
Dimensiunile construcţiei nu au putut fi estimate, ele<br />
depăşind limitele unităţilor de cercetare investigate până în<br />
acest moment. În partea sudică este foarte posibil să fi fost<br />
construită locuinţa (locuinţele) personalului care deservea<br />
atelierul.<br />
În acest moment, pe culmea dealului, pe baza<br />
cercetărilor efectuate până în prezent pot fi identificate trei arii<br />
distincte, care par să fi avut şi destinaţii funcţionale diferite. Spre<br />
N, pe mamelonul care domină întreg platoul superior au fost<br />
identificate urmele unei construcţii având caracteristicile unui<br />
turn-locuinţă. În partea de SE au fost identificate urmele unor<br />
locuinţe, în timp ce în partea vestică au fost identificate urmele<br />
atelierului descris anterior.<br />
Accesul se făcea, probabil pe latura nordică şi apoi pe<br />
cea vestică, poate până la o poartă. Cercetările viitoare vor<br />
putea să lămurească o parte din întrebările care au rămas fără<br />
răspuns.<br />
(Pe şantier au participat pe parcursul campaniilor din<br />
anul <strong>2010</strong> muzeografii: Mihaela Ion şi Marius Barbu, de la<br />
Muzeul Civilizaţiei Dacice şi Romane din Deva, Călin Şuteu,<br />
cercetător la Institutul de Arheologie Sistemică din Alba Iulia,<br />
Marija Ljustina şi Kristian Muncan, de la Universitatea din<br />
Belgrad, precum şi mai mulţi voluntari. Tuturor le mulţumim<br />
pentru efortul şi dăruirea pe care le-au depus.)<br />
Note:<br />
<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />
18<br />
1. Ferencz şi colab., Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara, punct<br />
Cetăţuie, în CCA, <strong>campania</strong> 2009, Suceava <strong>2010</strong>.<br />
2. Ferencz şi colab., Ardeu, com. Balşa, jud. Hunedoara, în<br />
CCA, <strong>campania</strong> 2004, Jupiter-Mangalia 2005, p. 56-57.<br />
3. L. Nemoianu, I. Andriţoiu, Sondajul arheologic de la Ardeu,<br />
com. Balşa, jud. Hunedoara, în Cercetări Arheologice, 1, 1975,<br />
p. 181-190.<br />
Abstract:<br />
In <strong>2010</strong>, the purpose of the field campaign was to finish<br />
the excavation of the surface Sp4, which we started to dig in<br />
2009. The excavations proved the existence of a workshop in<br />
that place where iron, bronze and bone objects were made. The<br />
limits of the building could not be estimated but we suppose that<br />
there are overcome outside the investigated area.<br />
Some magnetometric and geomagnetic investigations<br />
were also made.<br />
5. Babadag, jud. Tulcea<br />
Punct: Cetăţuia<br />
Cod sit: 159669.01<br />
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 70/<strong>2010</strong><br />
Colectiv: Gabriel Jugănaru – responsabil, Sorin Ailincăi (ICEM<br />
Tulcea), Alexandra Clara Ţârlea (FIB), Mirela Vernescu (M<br />
Brăila)<br />
Cercetările din <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> au avut ca scop<br />
finalizarea Cas. 5-6, mai precis demontarea niv. 5 şi cercetarea<br />
niv. 6, pentru a obţine o situaţie stratigrafică completă a aşezării<br />
de la Babadag.<br />
În <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> am continuat cercetările în casetele 5-<br />
6 prin demontarea nivelului 5 caracterizat prin existenţa unei<br />
suprafeţe compacte de lut tasat, perforat de numeroasele gropi<br />
săpate din nivelurile superioare. S-a observat că acest nivel<br />
suprapunea direct solul steril. Cel mai vechi nivel de locuire din<br />
această zonă (niv. 6) este reprezentat de gropi săpate direct în<br />
solul steril.<br />
Astfel, în această campanie am finalizat de cercetat gr. 2<br />
(niv. 1), gr. 13 (niv. 2), gr. 16, 17(niv. 3), gr. 18 (niv. 4), gr. 25,<br />
26, 27, 28, 29, 30 (niv. 5) precum şi complexele atribuite<br />
ultimului nivel de locuire (niv. 6) notate cu gr. 41-50.<br />
Prelucrarea integrală a materialului arheologic<br />
contrazice ipoteza lui S. Morintz referitoare la existenţa a trei<br />
etape/ faze de evoluţie a aşezării şi a culturii Babadag bazată<br />
pe diferenţe în privinţa tehnicii de executare a decorului. În<br />
opinia noastră cea mai veche etapă de locuire din acest sit este<br />
caracterizată prin ceramică decorată prin imprimare şi poate fi<br />
datată cel mai probabil în sec. X a.Chr. (faza a II-a după S.<br />
Morintz). De altfel, ceramica imprimată este prezentă în toate<br />
cele şase niveluri de locuire, procentajul ei fiind mai redus în<br />
nivelurile superioare (niv. 1-4) atribuite de acelaşi cercetător<br />
fazei a III-a a culturii Babadag. Publicarea cercetărilor recente<br />
de la Babadag vor aduce fără îndoială noi contribuţii referitoare<br />
la evoluţia acestei culturi.<br />
Materialul arheologic descoperit constă într-o cantitate<br />
însemnată de ceramică şi resturi faunistice fiind prelucrat în<br />
întregime pe parcursul desfăşurării cercetărilor. Dintre acestea<br />
putem menţiona numeroase fragmente ceramice tipice ce se<br />
pretează unei prelucrări grafice (vase bitronconice, ceşti,
Change language