Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

fost surprins şi un strat de cca. 0,50 - 0,70 m ce constă dintr-un
pământ brun-cenuşiu care a fost depus pentru amenajarea
drumului folosit de către constructorul autostrăzii.
Porţiunea kilometrilor 15+490-15+780, la fel ca şi
restul tronsonului Arad-Seceani al viitoarei autostrăzi Arad-
Timişoara, a fost verificată, în primăvara anului 2007, prin
cercetări de suprafaţă, de către un colectiv de arheologi de la
Complexul Muzeal Arad (Arad). Scopul acestor investigaţii de
suprafaţă întreprinsă de colegii arădeni a fost identificarea
vestigiilor arheologice şi întocmirea unui diagnostic arheologic
pe tronsonul Arad-Seceani.
În urma acestor cercetări, pe o suprafaţă relativ mare,
care se întinde la E şi V de ductul autostrăzii în dreptul km
15+490-15+780, au fost descoperite fragmente ceramice
modelate cu mâna şi la roată, fragmente de râşniţă din tuf
vulcanic, bucăţi de chirpic. Pe baza acestor descoperiri
aşezarea a fost datată în sec. III - V p.Chr. Diseminarea foarte
largă a materialului arheologic şi numărul destul de mare a
acestuia a dus la concluzia că e vorba de una dintre cele mai
mari aşezări, dintre cele ale perioadei, cu o suprafaţă clar
definită. De asemenea s-a constatat că situl prezentă
elementele definitorii ale unei comunităţi prospere de agricultori.
În urma cercetărilor de suprafaţă s-a mai constatat că
cea mai mare partea a aşezării se află la E de ductul viitoarei
autostrăzi. Dovadă în acest sens fiind numeroasele fragmentele
de vase ceramice modelate cu mâna şi la roată, fragmente de
râşniţă din tuf vulcanic şi bucăţi de chirpic descoperite pe
această suprafaţă de către colegii de la Complexul Muzeal Arad
în primăvara anului 2007, care au efectuat cercetarea
arheologică de suprafaţă, au făcut evaluarea de teren şi au
întocmit proiectul de cercetare arheologică preventivă a
suprafeţei afectată de viitoarea autostradă pe tronsonul Arad-
Seceani (km 0-25+400).
Nu în ultimul rând, ţinem să menţionăm că pe
suprafaţa sitului identificat de către arheologii arădeni în 2007
nu au fost efectuate cercetări arheologice preventive până la
data începerii lucrărilor pe tronsonul Arad-Seceani al Autostrăzii
Arad-Timişoara.
Scopul cercetărilor arheologice preventive efectuate a
fost de a recupera cât mai multe date şi informaţii istorice
referitoare la situl afectat parţial de proiectul Autostrăzii Arad-
Timişoara, tronsonul Arad-Seceani.
Situl a oferit primele date concrete referitoare la
stratigrafie în primele zile ale cercetării arheologice de teren. Ca
o constatare generală am putut observa că practic suprafaţa
afectată de proiect nu dispune de un nivel arheologic,
complexele identificate fiind descoperite, cu excepţia celor trei
morminte sarmatice, aproape exclusiv la adâncimi mai mari de
0,50/0,60 m de la nivelul actual de călcare.
În condiţiile de urgenţă impuse de ritmul lucrărilor şi
priorităţilor constructorului, o suprafaţă de asemenea anvergură
impunea o decapare mecanică a întregii suprafeţe afectate de
proiect, în vederea respectării termenelor contractului şi a
cercetării cât mai exhaustive a vestigiilor istorice de pe întreaga
suprafaţă afectată de construcţia autostrăzii.
Decaparea stratului vegetal şi arabil, cu o grosime de
cca. 0,40/0,50 m s-a efectuat în intervalul 16.08.2010 -
10.09.2010. Deoarece delimitarea clară a complexelor nu a fost
posibilă la baza arăturii (cele mai multe dintre complexele au
fost delimitate la adâncimi mai mari de 0,60/0,80 m de la
actualul nivel de călcare), pe anumite suprafeţe s-a decapat şi
răzuit mecanic încă un strat subţire, iar apoi a fost săpat manual
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
240
încă un strat de 0,10-0,15 m grosime, urmând răzuieli succesive
(cu ajutorul a 45 de deţinuţi şi 10 muncitori necalificaţi, puşi la
dispoziţia noastră de către constructorul autostrăzii), până la
adâncimea la care a fost posibilă identificarea complexelor,
urmând investigarea acestora şi înregistrarea informaţiilor.
Nu în ultimul rând ţinem să menţionăm că suprafaţa
afectată de proiect a fost răzuită mecanic (excavator cupă de
taluz), în straturi de 10 cm grosime, intervenind apoi răzuirea
manuală în cazurile porţiunilor cu complexe arheologice.
Suprafaţă totală excavată a fost de 14579,71 m 2 . În
urma investigaţiilor arheologice efectuate în perioada augustseptembrie
2010 au fost identificate şi cercetate exhaustiv 132
unităţi stratigrafice (majoritatea complexelor sunt gropi de
provizii, transformate ulterior în gropi menajere), dintre acestea
3 sunt morminte de inhumaţie. Complexele descoperite şi
cercetate aparţin cu precădere perioadei secolelor II - IV p.Chr.
Cea mai mare parte a complexelor identificate şi
cercetate au fost descoperite în jumătatea nordică (între km
15+510-15+630) a suprafeţei cercetate. Faptul că acestea se
concentrează cu precădere pe laturile de V şi de E ale
suprafeţei menţionate certifică odată în plus că aşezarea se
întindea atât la V cât şi la E de ductul viitoarei autostrăzi,
confirmând odată în plus rezultatele cercetărilor arheologice de
suprafaţă efectuate de colegii de la Complexul Muzeal Arad din
primăvara anului 2007, care au întocmit şi proiectul de cercetare
arheologică preventivă a suprafeţei afectată de viitoarea
autostradă pe tronsonul Arad-Seceani.
Coloana stratigrafică este în cea mai mare parte
identică pe întreaga suprafaţă afectată de proiect. Stratul
vegetal, împreună cu cel de arătură, are o grosime de 0,40/0,50
m, pe alocuri chiar şi 0,60 m, fiind de culoare brun-negricioasă
şi consistenţă relativ compactă. În partea de mijloc şi de S a
suprafeţei cercetate (între km 15+600-15+780) în acest strat au
fost descoperite fragmente ceramice modelate cu mâna şi la
roată, fragmente de râşniţă din tuf vulcanic şi bucăţi de chirpic.
În anumite porţiuni ale suprafeţei cercetate există şi un strat de
argilă neagră, foarte dură, care atinge uneori grosimea de 0,20-
0,30 m. În câteva locuri în partea superioară a stratului de argilă
neagră au apărut mici fragmente ceramice. Urmează stratul de
argilă galben-roşcată, compactă, foarte dură, care apare la
adâncimea de 0,70-0,80 m de la actualul nivel de călcare, în
care au fost surprinse foarte clar cea mai mare parte din
complex.
M1 - Mormânt de inhumaţie, distrus în cea mai mare
parte de lucrările agricole. Conturul gropii nu a putut fi surprins
din cauza faptului că înmormântarea era efectuată în stratul de
pământ arabil brun-negricios. Scheletul distrus în proporţie de
90%, era întins pe spate cu capul spre N. Din schelet s-au
păstrat atât mici fragmente de la calota craniană şi bazin, cât şi
resturi de la tibia piciorului drept. Mormântul este lipsit de
inventar. Datare: începutul/prima jumătate a sec. III p.Chr.
M2 - Mormânt de inhumaţie. Contururile gropii nu au
fost surprinse din cauza faptului că înmormântarea a fost
efectuată în stratul de pământ brun-negricios. Defunctul era
întins pe spate cu capul spre N. Inventarul funerar: 1. Două
mărgele din sticlă verde. 2. Mărgea din sticlă albastră. 3.
Cataramă dreptunghiulară din bronz cu limbă din fier. Datare:
începutul/prima jumătate a sec. III p.Chr.
M3 - Mormânt de inhumaţie. Groapa mormântului, de
formă dreptunghiulară cu colţurile uşor rotunjite, era orientată pe
axa N–S. Scheletul defunctului nu s-a păstrat. Inventarul
funerar: 1. Fibulă din bronz; 2. Castron modelat la roată; 3.