Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

lângă ceramică şi oase, în cadrul nivelului de distrugere au fost
descoperit şi un utilaj destul de bogat şi variat, sub forma unor
piese de silex şi piatră şlefuită (râşniţe, frecătoare). Durata
redusă a campaniei arheologice, precum şi grosimea deosebită
a acestui nivel nu au permis finalizarea cercetării sale. Cea de a
doua zonă de interes a nivelului de distrugere al locuinţei nr. 8
(US2063) s-a prezentat sub forma unui sediment compact
având o culoare maronie, pigmentat cu mici fragmente de
chirpici incendiaţi. În cadrul său s-au individualizat mai multe
pete galbene ce ar putea constitui resturi din podeaua locuinţei.
Caracterul sporadic şi izolat într-un spaţiu redus şi bine
determinat de pe suprafaţa locuinţei, ridică deocamdată mari
semne de întrebare cu privire la această interpretare
preliminară. Utilajul descoperit este puţin numeros fiind compus
din piese de silex, elemente ce nu constituie obiecte finite, ci
mai degrabă deşeuri de debitaj.
În cadrul locuinţei nr. 9 a continuat procesul de
demontare a podelei (US2064). Aceasta se regăsea dispusă
neuniform pe suprafaţa cercetată. Sedimentul corespunzând
acestei unităţi stratigrafice avea o structură compactă şi o
culoare cenuşie în cadrul căreia se evidenţiau petele galbene
reprezentând resturile podelei. În compoziţia sa au fost
descoperite fragmente ceramice cu dimensiuni ce au variat între
foarte mic şi mediu, oase, precum şi elemente componente ale
utilajului (în mare parte piese de silex, dar putem aminti şi un
împungător de cupru). Sub acest nivel a apărut un altul, compus
dintr-un sediment de culoare roşiatică, ce conţine chirpici
incendiaţi. Rolul său urmează a fi stabilit pe parcursul viitoarelor
campanii arheologice.
Pe latura de E a locuinţei nr. 6 a fost cercetată o
structură considerată a fi anexă a locuinţei menţionate
(US1871). Sedimentul avea o structură compactă şi o culoare
maroniu închis. Era asociat cu fragmente ceramice cu
dimensiuni variabile (nu au fost înregistrate fragmente ceramice
de dimensiuni mari) şi oase (în cantitate apreciabilă). Această
unitate stratigrafică a impresionat prin bogăţia în utilaj, în special
cel litic (lame şi piese de tip grattoir de silex, frecătoare şi
toporaşe de piatră şlefuită precum şi greutăţi de lut şi un număr
redus de piese confecţionate pe suporţi de materii dure
animale). Şi sub acest nivel a apărut un altul compus dintr-un
sediment de culoare roşiatică ce conţine chirpici incendiaţi, al
cărui rol său urmează a fi stabilit pe parcursul viitoarelor
campanii arheologice.
Menţionăm că la sfârşitul campaniei, întreaga
suprafaţă a SI a fost acoperită cu folie de plastic peste care s-a
aşternut un strat de pământ gros de 0,30 m. Această operaţie
se realizează în fiecare an, asigurând o mai bună conservare a
stratului arheologic.
34. Mălăieşti de Jos, com. Dumbrăveşti, jud.
Prahova
Punct: La Mornel
Cod sit: 131498.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 117/2010
Colectiv: Radian-Romus Andreescu – responsabil (MNIR), Alin
Frînculeasa, Octav Negrea, Nicolae Şerban (MJIA Prahova)
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
85
Obiectivele principale ale campaniei 2010 au fost
următoarele: - finalizarea cercetării sectoarelor 13A, 13C, 15,
deschiderea unor noi suprafeţe pentru observaţii specifice
privind planul şi evoluţia internă ale aşezării, deschiderea unor
secţiuni care să suprapună zona de acces (vestică) pentru a
verifica dacă situl este fortificat artificial, cercetări în afara sitului
eneolitic prin realizarea unor sondaje arheologice, cercetări de
suprafaţă în zona dealului Coţofeneşti, cercetări de suprafaţă în
zona localităţii Dumbrăveşti pentru identificarea altor situri
arheologice.
Am continuat cercetările în St.13A, 13C, dar şi 15,
toate nefinalizate în campania precedentă. Am trasat şi o
secţiune în afara aşezării eneolitice, pe terasa Mornelului, la
VNV de aceasta, sondajul SIIβ a fost orientat E - V, şi a avut
dimensiunile de 69 x 1m. De asemenea pentru cercetarea zonei
de acces în aşezarea eneolitică am prelungit spre V S.X cu 5 m
pe o lăţime de 2 m.
Descoperiri arheologice: au fost cercetate parţial două
locuinţe de suprafaţă (L5 şi L6), puternic incendiate, mai multe
gropi, zone exterioare locuinţelor. Locuinţa 5 descoperită şi
cercetată în mai multe campanii a fost finalizată. L6 a fost
descoperită în această campanie în St.15. Acoperă cea mai
mare parte a acestui sector, este incendiată. În L6 sub
dărâmături au fost descoperite în jur de 20 vase întregibile, un
vas zoomorf cu capac, mai multe statuete antropomorfe, o
reprezentare antropomorfă de tip phallus, foarte multe unelte,
un vas askos, două mici suporturi conice, greutăţi de ţesut.
În St.13C am realizat un sondaj stratigrafic ce a coborât
până în statul natural al terasei. Am observat cum comunitatea
eneolitică a amenajat marginea de E a terasei ce în prezent are
o pantă spre E. Au fost realizate trei trepte pentru a avea
suprafeţe plane în vederea construirii locuinţelor sau a altor
dependinţe specifice. Săpătura treptelor se opreşte deasupra
nivelului natural de pietriş.
În SX trasată în zona de acces spre aşezare am
observat că nivelul arheologic apare mult mai jos decât în
aşezare, pigment de chirpici, fragmente ceramice fiind
descoperite până în nivelul natural de pietriş al terasei, ceea ce
pare să indice prezenţa unei amenajări sau a unui spaţiu
adâncit artificial ce în prezent este în parte colmatat. Lipsa unei
săpături extinse ne împiedică să definim acest spaţiu drept un
şanţ de fortificare sau de delimitare.
În sondajul SIIβ trasat la V de aşezarea eneolitică am
identificat mai multe complexe arheologice din epoca bronzului,
dar şi Latène. Majoritatea materialelor sunt atipice, lucrate la
mână, iar cele decorate au brâuri alveolate. Stratul arheologic
identificat la adâncimea de 0,35/0,40 m, sub nivelul arabil
nisipos, avea culoarea brun-negricioasă, grosimea de 0,20/0,30
m. Complexele descoperite în număr de 8 sunt de tip groapă,
dar şi o locuinţă adâncită. O groapă avea formă de sac, se
adâncea în nivelul argilos gălbui-roşcat steril din punct de
vedere arheologic. A fost identificat parţial şi un complex
arheologic definit printr-o grupare de pietre ce par aşezate
intenţionat.
Am realizat şi cercetări de suprafaţă şi sondaje
arheologice la V de sit în apropiere dealului Coţofeneştilor pe
care a fost descoperit la începutul sec. XX un coif de aur din
sec. IV a.Chr. Am identificat trei noi situri arheologice din a doua
epocă a fierului, unul situat la 100 m V de DJ ce merge spre
Slănic, al doilea se află la baza dealului Coţofeneşti la SE de
acesta, pe un platou întins. Al treilea se află pe un platou aflat
pe vârful Ţurlea, ce domină zona prin altitudine. Acest sit are