Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

largă de cca. 2-2,20 m, îngustându-se treptat, iar la baza are o
lățime de 0,40 – 0,60 m; adâncimea șanțului, de la gură până la
bază, este de 2-2,20 m;
- fundul șanțului are un aspect neregulat, umplutura
are culoare neagră-cenușie și conține foarte multe fragmente
ceramice arse secundar și oase de animale sparte;
- în profilul dintre S5 și S6 am surprins o situație foarte
interesantă:
- la adâncimea de 1,20-1,30 m de la buza șanțului, ca
și în S3, se observă apariția unor gropi de stâlpi/pari de mari
dimensiuni;
- sub acest nivel, groapa șanțului se continuă până la
adâncimea de 1,70 m de la buză; în acest nivel se poate
observa existența unor bulgări de lut galben, care sunt puși
pentru a susține parii ale căror ”urme” se vedeau în nivelul
anterior; acesta este un nivel de amenajare care avea rolul de a
susține baza stâlpilor, iar la baza acestui nivel de amenajare se
află un strat de nivelare;
- partea de la fundul șanțului, aflată sub stratul de
nivelare sus-amintit, este formată din umplutură de culoare
neagră-cenușie;
- în umplutura șanțului, dar mai ales în partea sa
inferioară, am descoperit o cantitate mare de oase, mai ales
oase de mamifere mari, precum și fragmente ceramice, multe
dintre ele cu urme de ardere secundară; dintre materialele
arheologice descoperite amintim un fragment de fund de la un
vas cucutenian de brichetaj, precum și un fragment dintr-o
crustă de vatră.
Prezența gropilor de par/stâlp în S3 și a amenajării
pentru susținerea parilor din S5 sunt argumente care ne fac să
opinăm că șanțul cercetat este șanțul unei palisade, care
separa popina în două zone distincte care, probabil, aveau și
utilizări diferite. Existența palisadei, care separă popina, explică
faptul că în jumătatea nordică au fost descoperite aproape toate
complexele de locuire (atât cele gumelnițene, cât și cele
Cernavoda I), iar în partea sudică au fost descoperite numai
fragmente ceramice în strat.
Popina a fost atent amenajată, palisada fiind doar o
parte a acestei amenajări, în campania din 2008 am descoperit
faptul că marginile popinei au fost amenajate astfel încât
înclinația lină a pantei să evite ruperea acestora datorită
scurgerii rapide a apelor pluviale.
Rezultatele cercetărilor din campaniile 2009 - 2010
ne-au permis să identificăm și anumite detalii constructive ale
palisadei:
- palisada era formată din bârne de lemn de diferite
dimensiuni, fapt evidențiat de existența unor gropi de pari cu
diametrul diferit, dar și de faptul că există praguri pe fundul
șanțului pentru a „ridica” bârnele mai scurte;
- săparea în formă de pâlnie a permis poziționarea și
fixarea relativ ușor a bârnelor;
- existența pragului cu lungimea de 1 m, ce întrerupea
șanțul indică prezența unui pasaj de trecere prin palisadă, poate
chiar a unei „porți”;
- în sectorul dinspre marginea de V a popinei,
aspectul umpluturii (formată din sediment gălbui-cenușiu dur)
indică faptul că după fixarea bârnelor șanțul a fost umplut
repede, iar pământul de umplutură a fost bătătorit;
- existența pigmenților de lipitură în umplutura șanțului
indică faptul că în anumite ocazii, bârnele au fost fixate cu
ajutorul bulgărilor de lipitură;
- adâncimea relativ mare a șanțului (1,20-1,30 m)
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
115
sugerează faptul că bârnele palisadei erau destul de lungi, iar
palisada se înălța destul de mult față de nivelul de călcare al
perioadei eneolitice.
- construcția palisadei a parcurs mai multe etape, iar
amenajarea parilor/stâlpilor palisadei a impus, la rândul său,
amenajarea șanțului; faptul că în S5 am identificat mai multe
straturi de nivelare pe care să se sprijine stâlpii și a bulgărilor de
lut care aveau menirea să-i fixeze ne indică faptul că parii nu au
fost așezați direct pe fundul șanțului decât în sectorul aflat spre
marginea popinei, în zone din centrul popinei umplutura a fost
”depusă”/așezată cu scopul evident de a susține stâlpii/parii
palisadei.
Existența fragmentelor ceramice de tip Cernavoda I,
mai ales a celor cu scoică în pastă, în umplutura șanțului permit
datarea acestei amenajări în perioada culturii Cernavoda I.
Atrage atenția prezența unui fragment de fund de vas de
brichetaj, tipic pentru așezările Cucuteni B din Moldova.
În acest moment al cercetărilor, locul și importanța
așezării Cernavoda I de la Râmnicelu – Popină trebuie redefinit.
Prezența amenajărilor, mai ales a fortificației, sunt indicii ale
faptului că această așezare avea un rol important în cadrul
așezărilor din eneoliticul târziu situate în nordul Munteniei și
sudul Moldovei
Au fost săpate 2 secțiuni, totalizând 20 m 2 : S5 = 5 m x
2 m;
În S5 și S6 am identificat urmele șanțului palisadei,
descoperit în S3. A fost surprins pe o lungime totală de 18 m,
are un traseu semicircular, iar în secțiune este în formă de
pâlnie. Șanțul are gura de cca. 2-2,20 cm, baza de aprox. 0,30-
0,60 m, iar adâncimea variază între de 1,17-1,20 m și 2-2,20 m.
În umplutura șanțului am descoperit urme de pari/stâlpi și o
cantitate mare de oase de animale și fragmente ceramice arse
secundar.
Este un șanț de palisadă, aceasta separând popina în
două zone distincte.
Am folosit pe lângă săpătura manuală și tehnicile
moderne ale cercetărilor de tip survey. Acest fapt ne-a permis
să putem înțelege mai bine, distribuția vestigiilor arheologice pe
suprafața popinei. De asemenea, tehnicile de tip survey, ne-au
oferit ocazia să distingem posibilul traseu semicircular al
palisadei.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- continuarea cercetărilor în afara S5-S6, pentru a
surprinde alte detalii ale palisadei;
- continuarea săpăturilor în estică a popinei, la E de
S6, pentru a evidenția traseul complet al palisadei;
- continuarea cercetărilor în S3 pentru a vedea modul
în care se leagă palisada de zona cu vestigii de locuire, adică
zona locuită a popinei.
Bibliografie:
N. Harţuche, Complexul cultural Cernavoda I de la Rîmnicelu –
judeţul Brăila, Istros, I, 1980, p. 33-91.
56. Râşnov, judeţul Braşov [Cumidava]
Punct: Grădişte - Erdenburg
Cod sit: 40376.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 131/2010
Colectiv: Liviu Petculescu - responsabil (MNIR), Cristina Mitar
(MCDR Deva), Stelian Coşuleţ, Ionel Bauman (MJI Braşov), Ion