Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

127. Seceani, com. Orţişoara, jud. Timiş
Punct: Autostrada Arad-Timişoara, km 28+400 -
28+700
Cod sit: 158056.04
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 221/2010
Colectiv: Adrian Ursuţiu – responsabil, Vitalie Bârcă, Sorin Ilie
Cociş (IAIA Cluj), Roxana Elena Stăncescu
Cercetările de suprafaţă care au condus la
identificarea punctului (cu număr de cod Ob_01 din proiectul de
cercetare preventivă), au fost efectuate de către un colectiv de
arheologi de la Muzeul Banatului Timişoara, Muzeul Banatului
Montan Reşiţa, Complexul Muzeal Arad, prilej cu care au fost
recoltate fragmente ceramice preistorice aparţinând unei etape
târzii a epocii bronzului.
Obiectivul cercetat se află localizat pe un promontoriu
relativ înalt, cca. 25 m diferenţă relativă faţă de zona învecinată,
parte a unei terase înalte pe care se află amplasat satul
Seceani. Situl se află localizat la cca. 2 km V de localitate.
Cercetările arheologice preventive au fost efectuate
între 10.08.2010-26.08.2010 fiind practicată decaparea
mecanică a întregii suprafeţe delimitată, conform proiectului, ca
sit (cca. 3 ha). Stratigrafic, pe suprafaţa cercetată de noi am
identificat un nivel de vegetal, arabil, cu o grosime variabilă,
între 0,20-0,90 m, steril din punct de vedere arheologic. Stratul
inferior este reprezentat de un nivel de lut de culoare galben
deschis, compact, steril din punct de vedere arheologic. În
partea superioară a acestui ultim nivel, au fost identificate, în
urma răzuirii mecanice, complexele arheologice menţionate mai
jos.
Pentru documentarea stratigrafiei sitului, au fost
executate 33 de profile, (P001-P033), repartizate cât mai
uniform în suprafaţa cercetată. Pe întregul sector situaţia
stratigrafică este asemănătoare, diferă doar grosimea straturilor.
În total au fost identificate 14 complexe (Cx001-
Cx014), din care patru sunt morminte de inhumaţie (Cx001-
Cx004) cu gropi rectangulare aparţinând populaţiei sarmatice,
un cuptor (Cx005) fără elemente de datare, iar nouă reprezintă
gropi menajere (Cx006-Cx014 - aparţinând probabil bronzului
târziu pe baza fragmentelor atipice de mici dimensiuni).
Mormintele de inhumaţie au fost identificate pe limita
nord-estică a zonei de interes delimitate. Din cauza
proprietăţilor acide ale solului din zonă oasele umane nu s-au
păstrat. Deşi bine conturate în nivelul steril, cu orientare
comuna, complexele menţionate nu au prezentat resturi
osteologice cu excepţia lui Cx001, din defunct fiind prezervaţi
doar dinţii şi un fragment de urcior cenuşiu lucrat la roată. De
altfel acesta este singurul element care a permis identificarea ca
atare a acestui grup mic de descoperiri.
128. Seceani, com. Orțișoara, jud. Timiș
Punct: Obiectivul nr. 02 de pe autostrada Arad –
Timișoara – km 29+500 – km 29+800
Cod sit: 158056.05
Autorizațiile de cercetare arheologică preventivă nr. 79/2010;
175/2010
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
227
Colectiv: Mihai Ionescu, Ion Pâslaru – responsabili, Sorin
Marcel Colesniuc (MA Mangalia), Sote Angeleski, Liubov
Geraskova, Arpad Tatar, Petre Colțeanu, Cătălina Cernea, Ioan
Cernău
Cercetarea arheologică preventivă a fost determinată
de construcţia autostrăzii Arad-Timișoara. Platoul interfluvial, pe
care se află situl arheologic, este cuprins între Pârâul Valea
Zorilor şi Pârâul Valea Ronului. Situl este situat la aproximativ
1500 m V de satul Seceani. Cercetarea arheologică a fost
efectuată în intervalul 10.05.2010 - 31.07. 2010.
Perimetrul dintre km. 29+500 şi 29+800, ai tronsonului
autostrăzii Arad-Timişoara, a fost iniţial verificat, prin cercetări
de suprafaţă, de un colectiv de arheologi ai Muzeului Banatului
Timişoara condus de prof. dr. Florin Draşovean, în cursul anului
2008. Ca urmare a cercetărilor făcute au fost descoperite
materiale de o mare diversitate: ceramică fragmentară, bucăți
de chirpici și oase de animale. Ceramica se datează în
preistorie (mileniul III a.Chr.) şi Evul Mediu (sec. XIII - XVI).
Aşezarea a fost deschisă şi a avut caracter rural. Marginea de
sud a aşezării a fost tăiată de traseul autostrăzii. Scopul
cercetărilor arheologice preventive a fost de a recupera cât mai
multe date şi informaţii istorice referitoare la situl afectat, parţial,
de proiectul autostrăzii.
Au fost executate secţiuni paralele pe axul autostrăzii
(lăţime 10 m, lungime 300 m). S-a constatat că toate profilele au
situaţia stratigrafică similară. Pe suprafaţa cercetată am
identificat un strat vegetal, arabil, cu o grosime de 0,30-0,40 m,
în care apar sporadic materiale arheologice și sub care apare
un nivel de lut gălbui-maroniu compact, în care sunt conturate
fundurile complexelor. Acest nivel de lut gălbui-maroniu are
grosimea cca 1,70m și este urmat de un strat de lut galbendeschis
cu grosimea 0,30 m, după care, din nou, se află un strat
de lut maroniu-roşcat. În partea nordică a şantierului, la distanţa
de cca 50 m (km.29+450), unde panta coboară spre Valea
Pârâului, Valea Zorilor, stratul de lut gălbui-maroniu este urmat
de un strat de lut alb, care conţine depuneri calcaroase în
interiorul cărora sunt întâlnite formaţiuni de piatră.
Au fost identificate două nuclee de complexe
arheologice, unul în partea de N (C1- C28, C44, C45) şi altul în
partea de S a şantierului (C30-C41). Primele sunt cele de
locuire, aparţinând epocii neolitice, iar ultimele reprezintă partea
periferică a unei necropole din epoca romană şi un complex din
epoca medievală târzie.
Cpl. 4 se află în c.B2 şi a apărut sub forma unei pete
de culoare închisă, la adâncimea de 0,7 m faţă de nivelul actual
de călcare. Limitele complexului au fost clare, iar conturarea a
fost făcută după culoarea și textura solului. Consistenţa
umpluturii este omogenă, lutoasă. Umplutura este de culoare
brun-închis şi corespunde codului 7.5YR 5/3 din catalogul
Münsell. Dimensiunile sunt de 3,30 x 2,10 m, orientarea fiind N -
S. Acest complex reprezintă o locuinţă de formă ovală,
neregulată, cu intrarea pe latura de S. La intrare există o
platformă de pământ cu lăţimea de 0,90 m, iar în centrul
locuinţei a apărut o vatră în jurul căreia au fost descoperite mai
multe fragmente ceramice, aflate într-o stare avansată de
degradare. Vatra prezintă, ca elemente de substrucţie,
fragmente ceramice puternic arse. În jurul vetrei s-au
descoperit: cărbuni, material litic, ceramică şi câteva resturi
osteologice de animale. Materialul litic este reprezentat de: un
fragment de unealtă din obsidian negru, transparent; un