Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

trei Dacii în campania anului 2010 completează datele obţinute
până în acest moment referitoare la evoluţia sitului. Astfel, se
constată că extinderea spre est a complexului reprezentat de
Palatul guvernatorului se produce numai către sfârşitul sec. al IIlea
şi în sec. al III-lea p.Chr. (probabil începând cu epoca
severică), aici fiind construite clădiri de mari dimensiuni, dar
care nu suprapun construcţii anterioare, aşa cum s-a constatat
în zona vestică şi sudică a acestuia, ci ele sunt aşezate direct
pe nivelul preistoric. Totodată, este pentru prima oară când a
fost descoperită o stradă sau o curte interioară în cadrul sitului
analizat, acest fapt având o importanţă deosebită în precizarea
tramei stradale şi a planimetriei complexului arheologic
reprezentat de sediul guvernatorului consular al celor trei Dacii.
Campaniile viitoare vor avea ca scop dezvelirea
construcţiilor romane de pe laturile de S şi de E ale complexului
arheologic, în vederea urgenței lor valorificări din punct de
vedere istorico-turistic. Obiectivul major al eforturilor noastre îl
reprezintă restaurarea Palatului guvernatorului consular al celor
trei Dacii şi transformarea lui într-un parc arheologic, el fiind un
sit unicat pe teritoriul României şi unul dintre puţinele cunoscute
în Imperiul roman.
Note:
1. Pentru rezultatele preliminare publicate anterior, referitoare la
secţiunea S XVII/01, vezi V. Rusu-Bolindeţ şi colab., CCA 2008,
p. 70; V. Rusu-Bolindeţ şi colab., CCA 2009, p. 31-32.
2. IDR III/6, 135.
3. IDR III/6, 144.
3. Albeşti, com. Albeşti, jud. Constanţa
Punct: Cetate
Cod sit: 60954.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 27/2010
Colectiv: Livia Buzoianu – responsabil; Irina Nastasi (MINAC),
Nicolae Alexandru (MA Mangalia), Maria Bărbulescu –
consultant ştiinţific (UO Constanţa)
Campania arheologică din 2010 şi-a propus
efectuarea unor lucrări de conservare primară a complexelor de
locuire L1-L3 din sectorul A. Au fost demontaţi martorii dintre
c.19-20; 12-13; 12-19. Au fost dezafectate pavaje din interiorul
spaţiilor locuite (în L1 şi L2); au fost reconstituite trasee ale
zidurilor; zidurile de V şi de E din L2 şi zidul de E din L3.
A fost cercetată şi o suprafaţă din sectorul A, c.11-4,
respectiv între limita sudică a L1 şi zidul Z („falsa incintă”).
Locuinţa L1
Au fost demontaţi martorii dintre c.19-20 şi 12-13 (pe
direcţia V - E) şi martorul dintre c.12-19 (pe direcţia S - N). Prin
demontarea primilor martori a fost dezafectat pavajul din
jumătatea de V a locuinţei. Pavajul ocupă o suprafaţă
rectangulară; se păstrează până la zidul de N al locuinţei şi este
alipit zidului de V. Suprafaţa lui: 4,40 x 0,90 m. Pavajul este
alcătuit din dale mari şi mijlocii, aşezate pe un pat de pământ
gros de 0,10-0,15 m. La distanţa de 0,95 m de pavaj, sub
martorul c.12-19, a fost identificat un zid pe direcţia S - N, ce
pare a fi un zid de compartimentare interioară. Dimensiunile
noului zid: 4,20 m lungime; 0,60 m lăţime. Suprafaţa interioară
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
16
nou creată: 2,85 x 3,20 m. În partea de NE a locuinţei mai este
un pavaj cu dimensiunile 1,85 m (> 2,80 m prelungire) x 1,50 m.
Pavajul superior (din partea de S a locuinţei)
suprapune pavajul interior (din partea de V), zidul de V al
locuinţei şi probabil zidul de compartimentare interioară.
Lăţimea pavajului superior până la martorul de S al
c.12 este de 1,40 m. Intrarea în locuinţă este protejată de
câteva dale aşezate pe cant; zidul interior se opreşte la aceste
dale şi nu blochează intrarea; deschiderea acesteia este de
0,80 m.
Posibilitate de interpretare:
Zidul interior este o ultimă amenajare a locuinţei. El
face colţ spre V (uşor deviat pe direcţia NE-SV) şi suprapune
zidul de V al locuinţei L1 şi zidul E al locuinţei L2; probabil exista
şi o linie a lui pe pavajul superior din L2. Interpretarea se
bazează pe întreruperea zidurilor din L2 şi L3; prezenţa unui
„pat” de piatră între L2 şi L3. Limita sudică probabilă măsoară
cca. 4,15 m.
Sector A, c. 11-4.
Paralel a fost cercetată şi suprafaţa din sector A, c.11-
4 respectiv între limita sudică a locuinţei L1 şi zidul Z.
Suprafaţa este acoperită de un pavaj pe direcţia S - N
(= pavajul superior). Pavajul este alcătuit din dale mari de pietre
de calcar şi acoperă zidurile de S şi de E ale L1. Suprafaţa
pavajului: 2,40 x 2,30 m. În prelungire, zidul de E al locuinţei
ajunge până la zidul Z (se lipeşte de el). Lungimea este de 4 m
(din care 1,60 m aparţin de L1); lăţimea = 0,60 m. La 0,50 m de
zidul de E al locuinţei apare un zid paralel cu el pe direcţia S - N
din pietre mici şi mijlocii aşezate pe un strat de pământ, gros de
0,25 -0,30 m. Dimensiunile zidului: 3,60 m lungime; 0,60 m
lăţime (aproximativă). Între acest zid şi incinta de E este o
suprafaţă liberă de 3 (E - V) x 3,70 (N - S) m. În limita de N a
caroului apar blocuri mari de calcar aşezate ordonat, cu
corespondenţă în c. 5; ele realizează o platformă rectangulară
de 1,80 m (lungime) şi 0,55 m (înălţime). Zidul de S al locuinţei
L1 în c.11 este de 2,50 m; lungimea totală a zidului este de 7,20
m (măsurată la exterior).
Locuinţa L2
Zidul de V: lungimea păstrată = 2,94 m; lungimea
reconstituită = 7,26 m; lăţimea = 0,60 m; înălţimea reconstituită
= 0,45 m.
Zidul de E a fost prelungit până la limita de S a
martorului dintre c.19-26; lungimea păstrată a zidului = 2,20 m;
lungimea reconstituită = 7 m; lăţimea = 0,54 m. A fost demontat
patul de separaţie (pământ + piatră) dintre L1 şi L2. De aici a
fost recuperată o ceaşcă lucrată la mână. Piesele din pavajul
interior al locuinţei ajung până la faţa interioară a zidului de E. A
fost îndepărtat pavajul prăbuşit peste zid pentru a-i marca
(recunoaşte) traseul (linia exterioară). După refacerea zidului sa
umplut spaţiul din pavaj cu pământ şi piatră. Intrarea în
locuinţă este pe latura de N şi are o deschidere de 0,75 m.
Distanţa dintre L1-L2 este de 0,95 m, iar între L2-L3 de 0,80 m.
În colţul de NV al locuinţei L2 şi alipit zidurilor de V şi
de S este un pavaj din dale mari de calcar dispuse pe trei
rânduri; este „simetric” pavajului din colţul de NE al L1.
Suprafaţa = 1,58 x 1,50 m; dimensiunile dalelor: 0,67 x 0,53
(d1), 0,48 x 0,36(d2), 0,41 x 052 (d3).
Locuinţa L3.
A fost conservat colţul de NE al locuinţei; zidul de E
(din care s-au păstrat doar 3,30 m) a fost prelungit până la limita
de S a c.33 din SA. Dimensiunile zidului de E: 7,50 m lungime şi