24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

anterioară (L12/2009) şi un nivel discontinuu din bronzul<br />

timpuriu, aparţinând culturii Coţofeni.<br />

Dintre complexele identificate în <strong>campania</strong> din <strong>2010</strong>,<br />

încă din primul nivel au fost reperate două gropi (Gr. 1/<strong>2010</strong><br />

descoperită în S6 de formă circulară cu dimensiuni de 1,10 x<br />

0,70 m şi adâncită până la -0,80 m şi Gr. 2/<strong>2010</strong> descoperită în<br />

S7 între m 10,60 şi 12, care se adâncea până la -1,70 m) şi<br />

urmele mai multor locuinţe de suprafaţă care au fost doar cu<br />

aproximaţie delimitate, după materialul ceramic şi urmele de<br />

chirpici. În al doilea nivel, specifice sunt locuinţele adâncite şi<br />

semiadâncite, dintre acestea remarcându-se (L14) de formă<br />

aproximativ patrulateră cu colţurile rotunjite, cu dimensiuni de<br />

2,35 x 1,80 m, adâncită până la -1 m, cu podina lutuită şi<br />

delimitată pe margini de pietre de râu. Aparţinând nivelului al<br />

treilea au fost identificate două locuinţe (L19 şi 20), ele<br />

prezentând diferenţe în modul de construcţie faţă de cele<br />

prezentate anterior. În mod deosebit reţine atenţia L19, de<br />

formă patrulateră cu dimensiuni de 2,60 x 2,50 m, adâncită<br />

până la – 1,60 m, cu podina lutuită şi urme de stâlpi carbonizaţi.<br />

Din nivelul aparţinând culturii Coţofeni nu a putut fi identificat cu<br />

precizie nici un complex arheologic, locuirea fiind sporadică.<br />

Din punctul de vedere al materialului arheologic,<br />

constatăm că acesta este variat, cu o abundenţă mai ales în<br />

primele două niveluri. În partea superioară a primului nivel,<br />

imediat sub humus-ul actual, sporadic au apărut fragmente<br />

ceramice negre, lustruite la exterior şi roşii la interior, decorate<br />

cu caneluri specifice culturii Gàva. Inventarul arheologic al<br />

primului nivel este compus în mare măsură din ceramică (vase<br />

de tip sac, ceşti cu toarte supraînălţate, terminate în muchie sau<br />

cu butoni, străchini cu buza invazată, vase decorate cu perforaţii<br />

circulare, dispuse în linie orizontală sub buză etc.), omoplaţi<br />

crestaţi, sule şi obiecte din os, lustruitoare din piatră şi lut ars,<br />

fusaiole din lut, râşniţe fragmentare, obiectele din metal fiind<br />

rare. În al doilea nivel se remarcă în partea sa superioară un<br />

amestec de ceramică ornamentată cu elemente de decor de tip<br />

Wietenberg târziu în amestec cu ceramică de tip Noua, grosul<br />

inventarului ceramic al acestui strat fiind compus din ceramică<br />

decorată mai ales prin incizii, sub formă de striuri neregulate.<br />

Specifică acestui nivel este prezenţa inventarului metalic, în<br />

prezenta campanie fiind descoperite mai multe ace, un vârf de<br />

cuţitaş şi un mic pumnal-pandantiv (S7, m. 10,80, - 0,85), toate<br />

fiind lucrate din bronz. Nivelul al treilea, este caracterizat printr-o<br />

ceramică fină, bine arsă, de foarte bună calitate, unele<br />

fragmente fiind ornamentate cu caneluri fine, cum sunt cele<br />

adunate de pe podina L19. Ultimului nivel, aparţinând culturii<br />

Coţofeni, identificat doar în <strong>campania</strong> din <strong>2010</strong>, îi aparţine<br />

exclusiv doar material ceramic mărunt, decorat cu motive<br />

incizate, regăsit în repertoriul ornamental specific acestei culturi.<br />

Obiectivele cercetării viitoare constau în delimitarea<br />

perimetrului aşezării, în condiţiile în care prin <strong>campania</strong> din<br />

<strong>2010</strong> s-a observat că stratul de cultură este mai consistent în<br />

zona nordică a sitului, dar şi obţinerea de noi date stratigrafice,<br />

care să desluşească cu mai mare precizie fazele succesive de<br />

locuire de la sfârşitul epocii bronzului.<br />

Bibliografie:<br />

G. Marinescu, Depozitul de bronzuri de la Ţigău (com. Lechinţa,<br />

jud. Bistriţa-Năsăud), Marisia 9, 1979, p. 39-42.<br />

I. Andriţoiu, V. Vasiliev, Câteva consideraţii privind cultura Noua<br />

în Transilvania, Apulum 27-30, 1990-1993, p. 126-146.<br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

151<br />

D. L. Vaida, G. G. Marinescu, Ţigău, com. Lechinţa, jud. Bistriţa-<br />

Năsăud. Punct „La Dâmburi”, CCA <strong>2010</strong>, nr. 85, p. 198-199.<br />

76. Ţolici, com. Petricani, jud. Neamţ<br />

Punct: Hălăbutoaia<br />

Cod sit: 123460.01<br />

Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 87/<strong>2010</strong><br />

Colectiv: Gheorghe Dumitroaia - responsabil, Roxana<br />

Munteanu, Daniel Garvăn, Vasile Diaconu (CMJ Neamţ), Olivier<br />

Weller, Robin Brigand (UMR 6565, CNRS, Besançon, Franţa)<br />

În <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> a fost redeschisă secţiunea notată<br />

SI şi săpată în campaniile 2007 şi 2008 1 , pentru prelevarea de<br />

eşantioane pentru datări radiocarbon, analiza şi determinarea<br />

cărbunelui de lemn, probe pentru analiza de polen şi pentru<br />

determinarea structurilor <strong>arheologice</strong> din nivelurile atribuite unei<br />

faze Cucuteni A/A-B (nivelul cu materiale amestecate),<br />

Precucuteni şi Starčevo-Criş (acesta din urmă fiind cel mai<br />

consistent, depăşind 2 m în grosime). Din depunerea atribuită<br />

fazei Cucuteni B mai multe probe au fost recoltate în timpul<br />

campaniei din 2008. Paralel cu aceasta, s-au efectuat<br />

prospecţiuni şi sondaje cu sonda pedologică în vederea<br />

descrierii secvenţelor sedimentare din jurul izvorului actual de<br />

slatină, dar şi pe valea Pârâului Slatinei.<br />

Ca urmare a eroziunii accentuate provocate de nivelul<br />

crescut al pârâului din acest an, la 7 m V de SI a fost necesară<br />

efectuarea unei taluzări, într-o ruptură a malului. Pe profilul<br />

astfel creat (având lungimea de 2,30 m) se observă limita de V<br />

a depunerii antropice, constatându-se totodată că aici baza<br />

nivelurilor <strong>arheologice</strong> se află mai sus decât nivelul pânzei<br />

freatice (spre deosebire de situaţia înregistrată în SI, unde<br />

straturile cu materiale Starčevo-Criş coboară cu cca. 1 m sub<br />

oglinda apei pârâului). În straturile de cenuşă, cărbune, pământ<br />

ars evidenţiate în taluzare se aflau numai fragmente ceramice<br />

aparţinând culturii Starčevo-Criş. S-au observat aceleaşi<br />

alveolări de pământ ars la roşu identificate şi în SI 2 .<br />

A continuat şi prelucrarea materialului arheologic<br />

recoltat în campaniile anterioare, fiind finalizat până în prezent<br />

lotul aparţinând epocii bronzului 3 , cele din nivelurile neoeneolitice<br />

urmând a fi prezentate împreună cu rezultatele<br />

datărilor radiocarbon şi a celorlalte analize.<br />

Note:<br />

1. Gh. Dumitroaia, R. Munteanu, D. Garvăn, O. Weller, R.<br />

Brigand, Ţolici, com. Petricani, jud. Neamţ. Punct: Hălăbutoaia,<br />

în CCAR, <strong>campania</strong> 2007, Bucureşti, 2008, p. 235-236; Gh.<br />

Dumitroaia, R. Munteanu, D. Garvăn, V. Diaconu, O. Weller, R.<br />

Brigand, Ţolici, com. Petricani, jud. Neamţ. Punct: Hălăbutoaia,<br />

în CCAR, <strong>campania</strong> 2008, Bucureşti, 2009, p. 227-228.<br />

2. Gh. Dumitroaia, R. Munteanu, O. Weller, D. Garvăn, V.<br />

Diaconu, R. Brigand, Un nou punct de exploatare a apei sărate<br />

în preistorie: Ţolici-Hălăbutoaia, jud. Neamţ, în D. Monah e talii<br />

(ed.), Sarea, de la prezent la trecut, BMA, XX, Piatra-Neamţ,<br />

2008, p. 219.<br />

3. V. Diaconu, D. Garvăn, Materiale <strong>arheologice</strong> din Bronzul<br />

timpuriu descoperite la Ţolici-Hălăbutoaia, jud. Neamţ, în<br />

Memoria Antiquitatis, XXV-XXVI (2008-2009), <strong>2010</strong>, p. 293-304.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!