Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
anterioară (L12/2009) şi un nivel discontinuu din bronzul<br />
timpuriu, aparţinând culturii Coţofeni.<br />
Dintre complexele identificate în <strong>campania</strong> din <strong>2010</strong>,<br />
încă din primul nivel au fost reperate două gropi (Gr. 1/<strong>2010</strong><br />
descoperită în S6 de formă circulară cu dimensiuni de 1,10 x<br />
0,70 m şi adâncită până la -0,80 m şi Gr. 2/<strong>2010</strong> descoperită în<br />
S7 între m 10,60 şi 12, care se adâncea până la -1,70 m) şi<br />
urmele mai multor locuinţe de suprafaţă care au fost doar cu<br />
aproximaţie delimitate, după materialul ceramic şi urmele de<br />
chirpici. În al doilea nivel, specifice sunt locuinţele adâncite şi<br />
semiadâncite, dintre acestea remarcându-se (L14) de formă<br />
aproximativ patrulateră cu colţurile rotunjite, cu dimensiuni de<br />
2,35 x 1,80 m, adâncită până la -1 m, cu podina lutuită şi<br />
delimitată pe margini de pietre de râu. Aparţinând nivelului al<br />
treilea au fost identificate două locuinţe (L19 şi 20), ele<br />
prezentând diferenţe în modul de construcţie faţă de cele<br />
prezentate anterior. În mod deosebit reţine atenţia L19, de<br />
formă patrulateră cu dimensiuni de 2,60 x 2,50 m, adâncită<br />
până la – 1,60 m, cu podina lutuită şi urme de stâlpi carbonizaţi.<br />
Din nivelul aparţinând culturii Coţofeni nu a putut fi identificat cu<br />
precizie nici un complex arheologic, locuirea fiind sporadică.<br />
Din punctul de vedere al materialului arheologic,<br />
constatăm că acesta este variat, cu o abundenţă mai ales în<br />
primele două niveluri. În partea superioară a primului nivel,<br />
imediat sub humus-ul actual, sporadic au apărut fragmente<br />
ceramice negre, lustruite la exterior şi roşii la interior, decorate<br />
cu caneluri specifice culturii Gàva. Inventarul arheologic al<br />
primului nivel este compus în mare măsură din ceramică (vase<br />
de tip sac, ceşti cu toarte supraînălţate, terminate în muchie sau<br />
cu butoni, străchini cu buza invazată, vase decorate cu perforaţii<br />
circulare, dispuse în linie orizontală sub buză etc.), omoplaţi<br />
crestaţi, sule şi obiecte din os, lustruitoare din piatră şi lut ars,<br />
fusaiole din lut, râşniţe fragmentare, obiectele din metal fiind<br />
rare. În al doilea nivel se remarcă în partea sa superioară un<br />
amestec de ceramică ornamentată cu elemente de decor de tip<br />
Wietenberg târziu în amestec cu ceramică de tip Noua, grosul<br />
inventarului ceramic al acestui strat fiind compus din ceramică<br />
decorată mai ales prin incizii, sub formă de striuri neregulate.<br />
Specifică acestui nivel este prezenţa inventarului metalic, în<br />
prezenta campanie fiind descoperite mai multe ace, un vârf de<br />
cuţitaş şi un mic pumnal-pandantiv (S7, m. 10,80, - 0,85), toate<br />
fiind lucrate din bronz. Nivelul al treilea, este caracterizat printr-o<br />
ceramică fină, bine arsă, de foarte bună calitate, unele<br />
fragmente fiind ornamentate cu caneluri fine, cum sunt cele<br />
adunate de pe podina L19. Ultimului nivel, aparţinând culturii<br />
Coţofeni, identificat doar în <strong>campania</strong> din <strong>2010</strong>, îi aparţine<br />
exclusiv doar material ceramic mărunt, decorat cu motive<br />
incizate, regăsit în repertoriul ornamental specific acestei culturi.<br />
Obiectivele cercetării viitoare constau în delimitarea<br />
perimetrului aşezării, în condiţiile în care prin <strong>campania</strong> din<br />
<strong>2010</strong> s-a observat că stratul de cultură este mai consistent în<br />
zona nordică a sitului, dar şi obţinerea de noi date stratigrafice,<br />
care să desluşească cu mai mare precizie fazele succesive de<br />
locuire de la sfârşitul epocii bronzului.<br />
Bibliografie:<br />
G. Marinescu, Depozitul de bronzuri de la Ţigău (com. Lechinţa,<br />
jud. Bistriţa-Năsăud), Marisia 9, 1979, p. 39-42.<br />
I. Andriţoiu, V. Vasiliev, Câteva consideraţii privind cultura Noua<br />
în Transilvania, Apulum 27-30, 1990-1993, p. 126-146.<br />
<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />
151<br />
D. L. Vaida, G. G. Marinescu, Ţigău, com. Lechinţa, jud. Bistriţa-<br />
Năsăud. Punct „La Dâmburi”, CCA <strong>2010</strong>, nr. 85, p. 198-199.<br />
76. Ţolici, com. Petricani, jud. Neamţ<br />
Punct: Hălăbutoaia<br />
Cod sit: 123460.01<br />
Autorizația de cercetare arheologică sistematică nr. 87/<strong>2010</strong><br />
Colectiv: Gheorghe Dumitroaia - responsabil, Roxana<br />
Munteanu, Daniel Garvăn, Vasile Diaconu (CMJ Neamţ), Olivier<br />
Weller, Robin Brigand (UMR 6565, CNRS, Besançon, Franţa)<br />
În <strong>campania</strong> <strong>2010</strong> a fost redeschisă secţiunea notată<br />
SI şi săpată în campaniile 2007 şi 2008 1 , pentru prelevarea de<br />
eşantioane pentru datări radiocarbon, analiza şi determinarea<br />
cărbunelui de lemn, probe pentru analiza de polen şi pentru<br />
determinarea structurilor <strong>arheologice</strong> din nivelurile atribuite unei<br />
faze Cucuteni A/A-B (nivelul cu materiale amestecate),<br />
Precucuteni şi Starčevo-Criş (acesta din urmă fiind cel mai<br />
consistent, depăşind 2 m în grosime). Din depunerea atribuită<br />
fazei Cucuteni B mai multe probe au fost recoltate în timpul<br />
campaniei din 2008. Paralel cu aceasta, s-au efectuat<br />
prospecţiuni şi sondaje cu sonda pedologică în vederea<br />
descrierii secvenţelor sedimentare din jurul izvorului actual de<br />
slatină, dar şi pe valea Pârâului Slatinei.<br />
Ca urmare a eroziunii accentuate provocate de nivelul<br />
crescut al pârâului din acest an, la 7 m V de SI a fost necesară<br />
efectuarea unei taluzări, într-o ruptură a malului. Pe profilul<br />
astfel creat (având lungimea de 2,30 m) se observă limita de V<br />
a depunerii antropice, constatându-se totodată că aici baza<br />
nivelurilor <strong>arheologice</strong> se află mai sus decât nivelul pânzei<br />
freatice (spre deosebire de situaţia înregistrată în SI, unde<br />
straturile cu materiale Starčevo-Criş coboară cu cca. 1 m sub<br />
oglinda apei pârâului). În straturile de cenuşă, cărbune, pământ<br />
ars evidenţiate în taluzare se aflau numai fragmente ceramice<br />
aparţinând culturii Starčevo-Criş. S-au observat aceleaşi<br />
alveolări de pământ ars la roşu identificate şi în SI 2 .<br />
A continuat şi prelucrarea materialului arheologic<br />
recoltat în campaniile anterioare, fiind finalizat până în prezent<br />
lotul aparţinând epocii bronzului 3 , cele din nivelurile neoeneolitice<br />
urmând a fi prezentate împreună cu rezultatele<br />
datărilor radiocarbon şi a celorlalte analize.<br />
Note:<br />
1. Gh. Dumitroaia, R. Munteanu, D. Garvăn, O. Weller, R.<br />
Brigand, Ţolici, com. Petricani, jud. Neamţ. Punct: Hălăbutoaia,<br />
în CCAR, <strong>campania</strong> 2007, Bucureşti, 2008, p. 235-236; Gh.<br />
Dumitroaia, R. Munteanu, D. Garvăn, V. Diaconu, O. Weller, R.<br />
Brigand, Ţolici, com. Petricani, jud. Neamţ. Punct: Hălăbutoaia,<br />
în CCAR, <strong>campania</strong> 2008, Bucureşti, 2009, p. 227-228.<br />
2. Gh. Dumitroaia, R. Munteanu, O. Weller, D. Garvăn, V.<br />
Diaconu, R. Brigand, Un nou punct de exploatare a apei sărate<br />
în preistorie: Ţolici-Hălăbutoaia, jud. Neamţ, în D. Monah e talii<br />
(ed.), Sarea, de la prezent la trecut, BMA, XX, Piatra-Neamţ,<br />
2008, p. 219.<br />
3. V. Diaconu, D. Garvăn, Materiale <strong>arheologice</strong> din Bronzul<br />
timpuriu descoperite la Ţolici-Hălăbutoaia, jud. Neamţ, în<br />
Memoria Antiquitatis, XXV-XXVI (2008-2009), <strong>2010</strong>, p. 293-304.