Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Mehedinţi
Punct: Mănăstirea „Sfânta Treime”
Cod sit: 109844.09
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 85/2010
Colectiv: Gabriel Crăciunescu – responsabil, Cristian Manea,
Oana Neagoe, Mihai Stîngă (MRPF Drobeta-Turnu Severin)
Cercetările s-au desfăşurat în intervalul 5 mai - 30
iunie, fără fonduri, cu persoane puse la dispoziţie de Primăria
Şimian, dintre cei care beneficiau de ajutor social, conform Legii
416.
Situl se află în satul Cerneţi, com. Şimian, jud.
Mehedinţi, în incinta Mănăstirii „Sfânta Treime”. Vestigiile au
fost descoperite în anul 1998 când, în timpul restaurării bisericii,
s-a folosit buldozerul pentru nivelarea curţii interioare. Cu acel
prilej, am efectuat o mică intervenţie pentru lămurirea situaţiei
zidurilor din cărămidă deranjate de lama buldozerului. Am
constatat că în colţul de SV al incintei, realizată din zid de
cărămidă şi restaurată în totalitate, se aflau resturile unor chilii.
Intervenţia limitată şi traseul actual al zidului de incintă care are
o altă dispunere, situat către interior, nu ne-au permis să ne
dăm seama de dimensiunile reale ale unei asemenea chilii. Am
constatat totuşi, că există mai multe faze de refacere, cu
construirea zidurilor de etapă peste dărâmăturile fazelor
anterioare, după o nivelare cu argilă roşie sau nisip. În acel an
au fost descoperite şase monede turceşti din care una era
datată 1822, precum şi o monedă austriacă de la 1816.
Actuala cercetare a fost solicitată şi efectuată la
cererea Mitropoliei Severinului şi Strehaiei, care doreşte să
construiască noi chilii, dar care să respecte vestigiile
descoperite, să le conserve şi să fie vizitabile în cadrul
complexului monahal. Pentru aceasta am deschis o suprafaţă
de 8 x 8 m, pe care am extins-o cu încă 1,5 m către N din
nevoia practică impusă de întinderea vestigiilor.
Am constatat că există patru faze de construcţie a
chiliilor: prima realizată din lemn, fazele doi şi trei lucrate din
cărămidă legată cu pământ iar faza a patra a fost lucrată din
cărămidă legată cu mortar de var. Trebuie precizat că toate
fazele au sfârşit prin incendiere. Diferenţierea între fazele doi şi
trei s-a putut realiza datorită faptului că fundaţia fazei doi este
mai adâncă iar a fazei trei are sub ea resturi de cărămidă de la
faza a doua. În nici una din faze nu s-a realizat o răzuire a
terenului şi recuperare a materialului de construcţie. În faza trei
au fost folosite, parţial, ziduri ale fazei anterioare. Materialul
arheologic este destul de sărac şi constă într-un număr destul
de mare de cuie scurte din fier, care au o trimitere specială la
modul de realizare a acoperişului: şindrilă prinsă cu cuie. Totuşi,
în una din încăperi au fost descoperite mai multe ulcele, unele
aproape întregi, care aveau gura largă şi urme de vopsea la
interior. Cele mai multe aveau nuanţe de culoare roşie dar sunt
şi fragmente pe care se păstrează verdele şi albastrul.
Presupunem că aceste vase au servit la păstrarea unor vopsele
cu care se pictau icoane sau se realiza pictura în interiorul
bisericilor. Şi trebuie avut în vedere că doar în Cerneţi, fosta
reşedinţă a judeţului Mehedinţi, existau patru biserici în sec.
XIX. Un alt lucru trebuie semnalat şi anume faptul că în această
campanie s-au descoperit două monede turceşti, din care una
puternic deteriorată şi deci inutilizabilă pentru datare. Cea de a
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
174
doua monedă, lucrată din argint, a fost datată de doamna
Varvara Magdalena Măneanu de la Muzeul Regiunii Porţilor de
Fier, care se ocupă de cultura şi civilizaţia turcă din Ada Kaleh.
Piesa a fost emisă la 1051 după calendarul mahomedan sau la
1643 după calendarul creştin. Este momentul să precizăm că
biserica de zid a acestui complex, a fost ridicată la 1662 pe locul
alteia din lemn, sesizată în timpul cercetărilor efectuate de
domnul C. Stuparu înainte de restaurarea din 1998 a bisericii.
Către E zidurile chiliilor au fost pur şi simplu rase de
utilajele mecanizate cu care s-a săpat pentru executarea unui
cavou, în urmă cu cca. 50 de ani. În acest cavou au fost depuse
oase umane apărute în jurul bisericii, unde terenul a fost nivelat
cu buldozerul.
Cercetarea viitoare trebuie să stabilească dacă
complexul monahal se întinde şi la E de cavoul menţionat şi cât
de amplu este acesta către N. Pentru că am constatat că
zidurile aflate în partea de NV, către biserică, au fost rase şi
abia se mai putea stabili partea inferioară a fundaţiilor. [Gabriel
Crăciunescu]
Bibliografie:
Gabriel Crăciunescu, Cornelia Balaci, Biserica Sfânta Treime
din Cerneţi, Drobeta 9, 1999, p.128-133.
Résumé:
Les fouilles archéologiques à l’église du monastère La
Sainte Trinité de Cerneţi, dép. de Mehedinţi, ont mis en
evidence les vestiges des murailles en briques des cellules. Ont
été identifié quatre phases de construction, dont la plus
ancienne en bois. À l’intérieur d’une des pièces ont été
découverts plusieurs pots de terre portant des traces de
diverses couleurs, ce qui porte à supposer l’existence d’un
atelier d’iconographie. Pour la datation nous rappelons une
monnaye turque de 1643, mise au jour à cette occasion.
93. Cioflinceni, com. Snagov, jud. Ilfov
Punct: La est de sat (tarlaua 222, parcela 807)
Cod sit: 105188.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 253/2010
Colectiv: Gheorghe Mănucu-Adameşteanu – responsabil,
Camelia-Mirela Vintilă, Elena-Florentina Gavrilă (MMB), Andrei
Măgureanu, Adina Boroneanţ, Meda Toderaş (IAB)
Obiectivul cercetării din anul 2010 l-a constituit
descărcarea de sarcină arheologică în vederea construcţiei unor
locuinţe proprietate personală. Zona cercetată (un teren cu o
suprafaţă de 9.757 mp) se află în situl „Ciofliceni - La est de
sat”. Terenul este amplasat pe un platou înalt, cu pante line,
care coboară spre valea Orzarului spre E şi lacul Snagov spre
N.
Au fost trasate 20 secţiuni (SI - SXX) şi şapte casete
(Caseta 1-7). Dimensiunile acestora sunt: SI = 107 x 2 m; SII =
94 x 2 m; SIII = 95 x 2 m; SIV = 96 x 2 m; SV = 84 x 2 m; SVI =
84 x 2 m; SVII = 84 x 2 m; SVIII = 84 x 2 m; SIX = 84 x 2 m; SX
= 15 x 2 m; SXI = 15 x 2 m; SXII = 14 x 2 m; SXIII = 13 x 2 m;
SXIV = 12 x 2 m; SXV = 8 x 2 m; SXVI = 56 x 2 m; SXVII = 78 x
2 m; SXVIII = 13 x 2 m; SXIX = 44 x 2 m; SXX = 34 x 2 m.
Caseta 1 = 4,40 şi x 1,60 m; Caseta 2 = 2 x 1,20 m;
Caseta 3 = 5 x 1 m;