Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

- statuetă masculină (fragment) (piciorul drept),
descoperită în G15 /S15/m.11 -0,50 m. Se păstrează de la
bazin la genunchi, fiind de culoare cărămizie. L = 4,5 cm, l = 1
cm, diametrul = 1 cm.
- fragment statuetă (m.16/S10/-0,70 m) din lut ars de
culoare cărămizie. Se păstrează piciorul stâng de la fesă până
la genunchii, fiind ruptă din vechime. L = 5 cm, l = 1,5 cm,
l(genunchi) = 0,8 cm.
- statuetă antropomorfă (fragment) (m.18/S11/-0,80
m). Îi lipseşte piciorul drept, rupt din zona bazinului. Este de
calitate foarte bună, de culoare cărămizie. Trunchiul este subţiat
la partea superioară. Abdomenul apare în profil uşor în faţă, iar
ombilicul străpuns de două găuri pe un plan orizontal. De o
parte şi de alta a trunchiului apar două urechiuşe în lutul ars,
pentru a prinde statueta. Genunchiul stâng (intact) este subţiat
posterior şi străpuns orizontal de o gaură. Steatopigia este uşor
pronunţată, iar fesa stângă bine evidenţiată. L = 6 cm; l(bazin) =
2,5 cm; gr. (abdomen) = 1,5 cm.
- fragment de statuetă feminină de culoare cenuşie,
descoperit la m.4/-0,30 m, ce păstrează incizii fine romboidale,
concentrice, pe faţă. Dimensiuni: L = 2 cm, l = 1,5 cm, gr. = 1
cm.
- fragment picior de statuetă (m.9/-0,70 m) (piciorul
stâng) din lut ars de culoare cărămizie, ce se păstrează din
zona fesei stângi până în apropierea genunchiului, fiind vizibilă
desprinderea de cealaltă jumătate. L = 3,7 cm; l = 1,2 cm; gr. =
0,7 cm.
- fragment statuetă (m.6/-0,70 m) păstrat în zona
ombilicului până la gât (zona mediană). Lăţimea maximă se
înregistrează la umeri, unde sunt şi doua mici găuri pentru
prindere. Umărul drept este rupt din vechime,fiind de calitate
bună, de culoare cărămizie. L = 4 cm; l (umeri) = 2,5 cm, l
(bazin) = 1,5 cm; l(gât) = 0,8 cm.
- protomă zoomorfă (de bovina) reprezentată pe un
fragment ceramic, constituindu-se într-o toartă triunghiulară cu
vârful în jos. În zona mediană, lateral are o străpungere care
schiţează cei doi ochi. Colţurile triunghiului de sus sunt uşor
arcuite, ca nişte coarne. Ceramica este cărămizie, fiind de
calitate foarte bună, dar fără urme de pictură. L = 4,5 cm; l
(latura superioara) = 4 cm; l (vf. jos) = 0,4 cm.
- fusaiolă bitronconică din lut ars (m14/-0,6 cm), de
culoare neagră, cu cioburi pisate în pastă.
Partea inferioară şi superioară este plată, cu diametrul
(median) al găurii = 0,8 cm; diametrul (exterior) = 2,2 cm.
Zona mediană exterioară este lăţită printr-o creastă cu
grosimea de 2 cm.
Unelte și arme din silex și os:
- gratoar dublu retuşat pe aşchie din silex de Prut de
culoare neagră (S10 /m.9/-0,40 m) cu talonul înlăturat prin
percuţie. Dispune retuşe fine şi semi-abrupte pe laturi şi părţile
active uşor convexe. L = 2,5 l = 1,5 cm;
- gratoar pe aşchie din silex de culoare neagră cu un
accident petrogenetic spre talon. Este retuşat pe partea activă
convexă şi lateral. (S11/m.8/-0,60 m);
- aşchie din silex de Prut, calcinată de culoare albă cu
retuşe laterale fine (m.9/Ş10 /-0,40 m). L = 2,5 cm, l = 1,5 cm;
- fragment corn şlefuit, folosit probabil ca împungător
(m.7/S10/-0,60 m) cu l = 7 cm, diametrul = 1,5 cm.
- gratoar pe aşchie din silex de Prut, de culoare
neagru-cenuşiu, cu accident petrogenetic pe latura stângă. Are
partea activă convexă cu retuşe abrupte, iar lateral - dreaptă,
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
178
retuşe fine până la tablou. Pe partea dorsală are o carenă
pronunţată. L = 3,5 cm; l = 2 cm; gr. = 0,7cm.
- nucleu atipic aşchiat (m.12/-0,40 m) cu urme de
accident petrogenetic şi pigmentaţii albicioase. Pe o parte se
păstrează urme de rulare.
L = 4,5 cm; l = 3,5 cm; gr.= 2 cm.
- lama retuşată (m.9/-0,70 m) pe ambele laturi, de
culoare alb-cenuşie, cu carena desprinsă pe un plan de clivare.
Pe partea ventrală este vizibil bulbul de percuţie şi undele de
şoc. Retușele sunt semi-abrupte şi mici. L = 7,2 cm; l(max.) =
2,5 cm.
- corn de os de bovină (m2/-0,60 m), şlefuit la partea
superioară (vârf) cu urme fine de prelucrare. Piesa se păstrează
de la vârf până în zona de inserţie în craniu. Cornul "îmbrăcat"
cu o pojghiţă subţire de cortex ce se îngroaşă înspre partea
inferioară. În zona superioară este uşor arcuit.
L = 17,5 cm; diametrul(inserţie) = 3 cm.
- microlamă din silex (m.6/-0,70 m) de culoare
cenuşie, cu talon mic, cu urme de uzură pe ambele laturi, fiind
semitransparent şi cu carena mediană. În secţiune este
triunghiulară. L = 2 cm; l = 1 cm.
- lama-burin (m.14/-0,80 m), cu retuşe pe latura
dreaptă, cu desprindere la partea activă superioară, cu urme de
uzură pe partea stângă. Este de culoare alb-maronie
semitransparentă, fiind lucrată dintr-un silex de Prut. Prezintă o
curbură uşoară în zona mediană. L = 5 cm; l = 1,6 cm.
- gratoar dublu pe aşchie din silex (m.11/-0,80 cm) de
culoare cenuşie, cu talonul preparat şi retuşat. Pe laturi şi părţile
active are retuşe continuii, iar carena a fost dislocată prin
desprindere. Cele două părţi active sunt aproximativ convexe,
iar pe partea ventrală sunt vizibile undele de şoc. L = 5 cm; l =
3,2 cm.
- vârf de săgeată şlefuit şi retuşat, din silex de Prut, de
culoare alb-maronie, fin preparat pe ambele feţe cu retuşe
uneori solzoase. În zona de inserţie în materialul lemnos sau os,
a fost preparat atent prin subţiere. Partea activă este ascuţită. L
= 2,5 cm; l (inserţie) = 1 cm.
- râşniţă cvasi-pătrată (m.5/-0,60 m) din gresie dură,
înroşită, cu albiere mediană. Piesa a fost folosită iniţial ca
râşniţă, ca apoi să fie refolosită ca suport de vatra de foc.
L = 24 cm; l = 22 cm; gr. = 3,5 cm; albiere = 1,5 cm.
În concluzie în cadrul campaniei 2010, prin
decopertarea celor 3 secţiunii (Ş9, S10, S11) au fost surprinse
locuinţele descoperite parţial încă din 2006, 2008, 2009. Una
dintre ele dispunea de vatra de foc (S9), iar sub locuinţa
cucuteniană o groapă de fundare. Au mai fost descoperite şi
alte gropi menajere atât din nivelul cucutenian cât şi din nivelul
contemporan cu materiale specifice epocilor istorice. În S11 a
apărut un nou mormânt aparținând culturii Noua (m.19) cu
inventarul obişnuit: ulcică şi râşniţă de mână, iar la marginea
locuinţei cucuteniene din aceeaşi secţiune spre ENE o râşniţă
masivă cu albire pronunţată.
Bibliografie:
Vicu Merlan, Paul Salomeia, Creţeşti - La Intersecţie, jud.
Vaslui, CCA 2003, 2004, 2005, 2006, 2007.
Vicu Merlan, Noi descoperiri arheologice la Creţeşti, jud. Vaslui,
Cercetări Istorice 3, 2007, p. 2.
Vicu Merlan, Necropolă din Epoca Bronzului la Creţeşti, jud.
Vaslui, Lohanul 6, 2008, p. 1-2.