24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

anterioare pe baza metodelor geomagnetice, realizate de ing.<br />

Florin Scurtu.<br />

Prima secţiune este de 2 X 12 m şi orientată pe<br />

direcţia N – S, la 1 m S de SG 2. După îndepărtarea stratului<br />

vegetal de pe toată suprafaţa au fost identificate două ziduri<br />

orientate V – E, de 0,80-0,90 m lăţime (Fig. 1 şi Fig. 2), din<br />

piatră cu liant de pământ. Între cele două ziduri, aflate la 2,80 m<br />

(N) şi 3,10 m (S) de capetele secţiunii, sedimentul este prăfos şi<br />

cenuşiu, în timp ce în afara acestora sedimentul are o culoare<br />

gălbuie. Pe toată suprafaţa este prezent un nivel de dărâmătură<br />

(predominant din ţiglă şi cărămizi) ce se continuă până la 0,80<br />

în partea de N a secţiunii, după care urmează un nivel gălbui. În<br />

colţul sudic al secţiunii au apărut mai multe fragmente de sticlă<br />

(la baza zidului), şi o fusaiolă din gresie verde. În colţul de NV al<br />

secţiunii au apărut mai multe fragmente de cărămizi din chirpici.<br />

În partea centrală a secţiunii apare un capăt de zid (la -0,90 m),<br />

între cele două ziduri remarcate iniţial. Densitatea de fragmente<br />

de oase este mai mare.<br />

Nivelul de călcare este atins la -0,90 m. Doar în extremitatea S<br />

a secţiunii, acesta se află la 1,00 m.<br />

Ceramica este uzuală, de perioadă târzie, în stare foarte<br />

fragmentară.<br />

După realizarea acestui sondaj s-a realizat o extensie<br />

la SG 4, deschis în 2009. După îndepărtarea stratului vegetal, la<br />

adâncimea de 0,30 – 0,50 m este identificată continuarea unui<br />

zid decopertat anul anterior. Acesta este realizat din pietre<br />

fasonate prinse cu mortar şi cu o grosime de 1,00 m şi este<br />

orientat N – S. La adâncimea de 0,90 m este identificat un prag<br />

simplu (mortar cu multă cărămidă pisată).<br />

Ceramica este târzie, de calitate bună, cu unele<br />

fragmente mari (amfore, vase de bucătărie), identificate mai<br />

ales la E de acest zid.<br />

Carol Căpiţă<br />

Sondaje de verificare arheologică a unor zone anomale<br />

geofizice<br />

În perioada 16 - 20 august <strong>2010</strong> a fost continuată spre<br />

S secţiunea SG7 începută în anul 2009 şi a fost realizată o<br />

nouă secţiune (SG8).<br />

SG7, care pusese în evidenţă, la adâncimea de 0,50<br />

m, pe o lungime de 5 m (între m.13 şi m.18), un zid cu lăţimea<br />

de 60 cm orientat N - S, constituit din blocuri paralelipipedice de<br />

calcar cu dimensiunile de 60 cm x 30 cm x 20 cm 1 a fost<br />

prelungită cu 6 m spre S (între m.18 şi m.24). Săpătura a arătat<br />

că zidul în cauză continuă încă 4 m spre S, până la m.22 unde<br />

se întâlneşte cu un zid de aceeaşi factură, care vine dinspre V,<br />

evidenţiind deci colţul unei clădiri. Zidul continua în adâncime,<br />

unde are şi o întrerupere în zona m.18-m.19, în care apare un<br />

prag.<br />

Ceramica este romană târzie, de calitate bună, cu<br />

unele fragmente mari (amfore, vase de bucătărie), identificate<br />

mai ales la E de acest zid.<br />

SG8 a fost amplasată imediat la S de secţiunea SG2<br />

realizată în anul 2006 2 , este orientată N - S (perpendicular pe<br />

SG2) şi are o lungime de 12 m şi o lăţime de 2 m. Scopul major<br />

al acestei secţiuni a fost acela de a preciza în teren traseul unei<br />

străzi importante, cu o lăţime de cca. 5 m, orientată V - E, care<br />

apare în hărţile magnetometrice pe o lungime de cca. 150 m,<br />

Această stradă este paralelă cu strada principală 3 situată la cca.<br />

40 m mai la S şi confirmată de săpăturile <strong>arheologice</strong> din anii<br />

2003-<strong>2010</strong> efectuate în sectoarele A şi B.<br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

12<br />

Au fost identificate două ziduri orientate V – E, de<br />

0,80-0,90 m lăţime, din piatră cu liant de pământ. Între cele<br />

două ziduri, aflate la 2,80 m (N) şi 3,10 m (S) de capetele<br />

secţiunii, sedimentul este prăfos şi cenuşiu, în timp ce în afara<br />

acestora sedimentul are o culoare gălbuie. Pe toată suprafaţa<br />

este prezent un nivel de dărâmătură (predominant din ţiglă şi<br />

cărămizi) ce se continuă până la -0,80 m în partea de N a<br />

secţiunii, după care urmează un nivel gălbui. În colţul sudic al<br />

secţiunii, la baza zidului, au apărut mai multe fragmente de<br />

sticlă de geam şi o mărgea cilindrică din sticlă, precum şi o<br />

fusaiolă dintr-o rocă de culoare verde. În colţul de NV al<br />

secţiunii au apărut mai multe fragmente de cărămizi din chirpici,<br />

precum şi un bloc de calcar lipit cu chirpic (poate întregul zid era<br />

lutuit la interior, pentru o mai bună izolare termică). În partea<br />

centrală a secţiunii apare un fragment de zid (la -0,30 m),<br />

constituit de fapt dintr-o placă de calcar aşezată vertical (harta<br />

magnetometrică evidenţiază şi prezenţa acestui bloc). Nivelul<br />

de călcare cel mai recent, preactual, este atins la -0,90 m.<br />

Ceramica este uzuală, de perioadă romană târzie, în stare<br />

foarte fragmentară.<br />

Cele două ziduri principale menţionate mai sus (care<br />

continua în adâncime) delimitează strada preconizată, cu o<br />

lăţime de 4,80 m în această zonă.<br />

În anul următor vom realiza o nouă secţiune N - S<br />

care să precizeze poziţia străzii la o distanţă de câteva zeci de<br />

metri faţă de SG8, astfel încât traseul străzii să fie foarte clar<br />

marcat în teren.<br />

Cheltuielile cu manopera (4 muncitori timp de 5 zile)<br />

au fost suportate de Dr. Ing. Florin Scurtu.<br />

Note:<br />

1. vezi CCA 2009<br />

2. vezi CCA 2007<br />

3. F. Scurtu, A. Barnea, Rezultate ale cercetării geofizice (2000<br />

– 2003) în cetatea Tropaeum Traiani, Pontica, vol. XXXVII-<br />

XXXVIII, p. 453-474, 2005.<br />

Sector C<br />

Robert Constantin, Nicolae Alexandru, Alexandru Alexiu (MA<br />

Mangalia)<br />

Pentru a face legătura cu cercetările anterioare<br />

efectuate în zonă, s-a început prin a se face o curăţenie<br />

generală în spaţiul dintre basilica C şi curtina de V a oraşului<br />

târziu.<br />

A fost curăţat pavajul atrium-ului, nivelul de călcare<br />

constituind reperul de nivelment pentru cercetarea efectuată<br />

(cota 0 = + 59,194m). Pavajul a cărui legătură cu nava centrală<br />

a fost ruptă de cercetările antebelice, se păstrează pe o<br />

suprafaţă de 4,20 x 3 m, păstrat pe cinci rânduri de dale de<br />

calcar, cu dimensiunile aproximative: 0,60 x 0,60m. Au fost<br />

degajate şi depunerile din secţiunile trasate în anul 2009.<br />

A fost reluată cercetarea în secţiunile săpate în anul<br />

1970 de N. Gostar în Sectorul C, acestea reprezentând o<br />

suprafaţă de 550mp (înregistrate în plan S01, S02, S03 şi S04).<br />

În <strong>2010</strong> au fost trasate: S8, de 13 x 2 m, orientată E -<br />

V, situată la 1 m S de S3; S9, de 10 x 2 m, orientată E - V,<br />

situată la 1 m S de S7; S10, de 35 x 2 m, orientată N - S, la 1 m<br />

V de S01.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!