Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

- aşchie din silex, de culoare neagră cu urme de
funcţionare pe latura stângă, cu desprindere de tip”burin” (m.8 -
0,60 m). Partea activă este uşor convexă, putând fi folosită şi ca
gratoar, dar fără retuşe: L = 7,5 cm, l = 4 cm.
- aşchie din silex de culoare albicioasă cu pigmenţii
roșiatici (oxizi de fier), (m.6 -0,60 m) fără retuşe sau urme de
uzură: L = 2,5 cm, l = 1,2 cm;
- gratoar pe aşchie, calcinat, cu retuşe pe partea
activă convexă (m.3 -0,60 m): L = 2 cm, l = 1,5 cm;
- lamă carenată din silex, de culoare neagră-cenuşie,
cu pigmenţi albi, descoperită la m.7 -0,60 m. Talonul este în
secţiune trapezoidal, iar partea ventrală se distinge prin bulbul
de percuţie. Pe latura stângă prezintă retuşe până la vârf, iar pe
cea dreaptă urme de uzură. Vârful lamei este rupt din vechime.
Dimensiuni: L = 10,5 cm, l = 2 cm, gr. = 0,7cm;
- gratoar pe capăt de lamă carenată (m.11 -0,50 m),
cu partea activă dreaptă, retuşată abrupt. Lateral păstrează
doar urme de uzură. Lama are o uşoară patină, ceea ce-i indică
o vârstă mult mai mare, fiind astfel o piesă paleolitică adusă din
altă parte. În secțiune este triunghiular. L = 3,5 cm; l = 1,7cm;
- gratoar semicircular (m.12 -0,60 m) pe așchie din
silex, de culoare neagră, cu partea activă convexa. Pe partea
verticală de păstrează amprentele urmelor de șoc, bulbul de
percuție pronunţat și cu crema înălţată, descoperită la m.14 -
0,60 m. L=2 cm ;=1.7 cm, gr=1 cm.
- daltă cvasi-dreptunghiulară de tip ”herminetă” din
silicolit, de culoare galben - cenuşie, uşor oblică, cu tăişul bine
ascuţit, iar cu muchia prelucrată, fiind în secţiune trapezoidală.
Laturile sunt fasonate prin desprindere, iar feţele fiind şlefuite: L
= 6 cm; l = 3,5 cm; gr = 1,5 cm;
- topor cvasi-dreptunghiular prelucrat pe un lemn
pietrificat (m.8 -0,60 m). Este fasonat mediocru, cu muchie
dublă (probabil folosit ca ciocan). Feţele sunt plane iar laturile
fasonate stângaci, neuniform: L = 10,5 cm, l = 7 cm, l(capete) =
4 cm.
Stratigrafia S5 2010 este următoarea:
0 -0,10 m - nivelul de călcare (covor vegetal);
-0,20 -0,30 m - cernoziom;
-0,50 -0,60 m - sol gleizat (gleizarea s-a produs în
urma băltirii de durată a unui luciu de apa, pe o suprafaţă cvasiplană,
cu aluvionar în aval (baraj) spre N. Este posibilă
formarea chiar a unei mici turbării generată de o pseudomlaştină);
- nivel arheologic steril (loess-nisipos).
În concluzie, deşi suprafaţa decopertată a fost relativ
mică totuşi materialul arheologic descoperit a fost relevant,
completând noi date despre comunităţile eneolitice din Moldova.
84. Băile Boboci, com. Jugureni, jud. Prahova
Punct: Tabăra de elevi
Cod sit: 133884.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 207/2010
Colectiv: Radian-Romus Andreescu – responsabil (MNIR), Alin
Frînculeasa, Octav Negrea (MJIA Prahova)
Situl se află amplasat pe dreaptă a râului Puturosu, pe
un grind natural. Are aspectul unei movile ce dă impresia
prezenţei în acest loc a unui tell. De altfel, a intrat în literatura
de specialitate ca fiind un tell eneolitic. Situl a fost sondat în
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
163
anul 1985 de către V. Teodorescu şi M. Peneş. Sondajul a fost
realizat în urma săpăturilor preventive impuse de realizarea în
zonă a unui bazin de înot, dar şi a altor amenajări specifice unei
baze turistice. Au fost identificate urmele unei aşezări eneolitice,
a unei aşezări din sec. VI-VII p.Chr. și a uneia medievale. De
asemenea, în spatele bisericii au fost descoperite morminte
creştine de inhumaţie fără inventar.
În acest an, MJIA Prahova în colaborare cu MNIR au
iniţiat cercetări sistematice în acest punct de interes arheologic,
în cadrul unui proiect ce vizează abordarea ariei de N a culturii
Gumelniţa în particular şi în general dinamica locuirii neoneolitice
în nordul Munteniei.
Obiectivele principale ale campaniei 2010 au fost
următoarele: sondarea marginii de E a tell-ului în vederea
identificării aşezării, precizării stratigrafie şi a altor elemente
specifice; sondarea marginii de V a sitului în vederea precizării
întinderii sitului spre acea zonă; identificarea şi cartarea
celorlalte obiective arheologice aflate în apropierea tell-ului,
respectiv necropola medievală, situl medieval; identificarea altor
obiective arheologice conexe sau nu cu acest sit. Toate aceste
obiective au fost legate de stabilirea unei strategii de cercetarea
arheologică în zonă pe termen scurt şi mediu.
Sondarea sitului pe latura de E a impus o taluzare de
o lăţime de 6 m şi o înălţime de 3,5 m. În urma acestei taluzări
nu au fost identificate urme de locuire din epoca eneolitică, ci
doar moderne. Au fost totuşi descoperite materiale arheologice
în poziţie secundară, atât din epoca medievală cât şi eneolitică.
Datorită unor intervenţii moderne generate probabil construcţiei
„restaurantului” dar şi a bazinului de înot, tell-ul este îngropat.
Pământul rezultat a fost depozitat deasupra tell-ului
amplitudinea sa actuală fiind astfel mult accentuată. Latura de E
este taluzată şi cimentuită pentru realizarea bazinului. Deasupra
taluzării s-a realizat o rampă de acces pe o lăţime de 7 m peste
care s-a turnat ciment. Pe latura de V au fost realizate 4
sondaje ce au avut dimensiunile de 4 x 1 m orientate N - S. Ele
au fost aliniate pe două linii şi intercalate. În aceste sondaje au
fost descoperite materiale arheologice specifice epocii eneolitice
toate răvăşite, în poziţie secundară, respectiv ceramică, oase şi
unelte din silex.
La 250 m N de situl eneolitic, pe marginea de V a
terasei, am identificat mai multe cruci din piatră acoperite în cea
mai mare pare de pământ scurs de pe dealurile din apropiere.
Crucile, conservate destul de bine, au inscripţii cu caractere
chirilice, ceea ce pare să indice o vechime de peste 250-300 de
ani. În zonă se află şi biserica actuală, care este mult mai nouă,
cu o orientare atipică - respectiv cu altarul la N. Cimitirul
aparţine probabil unei alte biserici, azi dispărută. Acest cimitir
este supus distrugerii naturale datorită alunecărilor de teren.
Am realizat şi cercetări de suprafaţă şi sondaje
arheologice la V de sit. La aproximativ 150 m V de situl
eneolitic, în punctul „La Morminţi”, a fost identificat un nou
obiectiv arheologic. Se află pe o terasă joasă, pe partea dreaptă
a pârâului, la V de un izvor. Am descoperit materiale
arheologice din sec. III - IV p.Chr. Un alt sit descoperit se află
vis-à-vis de situl eneolitic, pe terasa de pe partea stângă a
pârâului. Materialele descoperite sunt atipice pot fi greu
încadrate cultural.
Bibliografie:
M. Peneş, E. Paveleţ, Aşezarea de la Boboci, comuna Jugureni,
judeţul Prahova, Mousaios 7, p. 9-15, 2001.