Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Vicu Merlan, Arme şi unelte din silex şi piatră din eneoliticul
Moldovei dintre Carpaţi şi Prut, Iaşi, 2005; ediţia II: 2008.
Vicu Merlan, Paul Salomeia, Creţeştii de Sus, comuna Creţeşti,
jud. Vaslui, CCA 2009.
Vicu Merlan, Paul Salomeia, Creţeştii de Sus, comuna Creţeşti,
jud. Vaslui, CCA 2010.
96. Creţuleasca, com. Ştefăneştii de Jos, jud. Ilfov
Cod sit: 105437.01
Autorizaţiile de cercetare arheologică preventivă nr.
154/2009, 240/2009, 124/2010
Colectiv: Paul Damian – responsabil, Ionuţ Bocan, Corina Borş,
Alexandru Ciornei, Sorin Cleşiu, Emil Dumitraşcu, Irina Ene,
Silviu Ene, Mihai Florea, Ioana Grigore, Alexandru Cătălin
Lazăr, Cătălina Neagu, Sorin Oanţă-Marghitu, Alexandru Mircea
Raţiu, Marius Streinu, Alis Ştefănescu, Ovidiu Ţentea, Decebal
Vleja (MNIR); Adrian Bălăşescu, Valentin Radu, Constantin
Haită, Gabriel Vasile, Elek Ioan Popa (MNIR-CNCP), Maria
Beldiman, Diana Mocanu, Vasile Opriş, Flavius Roaită, Radu
Sebastian, Gabriela Stroe, Laura Şendrea (studenţi), Radu Pitiş,
Tatiana Dvorac (elevi)
Pentru obţinerea certificatelor şi avizelor necesare,
Impresa Pizzarotti & C. S.p.A. Italia Sucursala Cluj s-a adresat,
în conformitate cu obligaţiile sale legale, Muzeului Naţional de
Istorie a României (MNIR) pentru perfectarea unui contract, în
vederea realizării supravegherii arheologice şi a cercetărilor
arheologice preventive pe traseul viitoarei autostrăzi A3
Bucureşti – Braşov, tronson Bucureşti – Moara Vlăsiei (km 0 →
km 19 + 500). Începând cu data de 24 aprilie 2009, în baza
protocolului încheiat între Beneficiar, CNADNR şi MNIR, iar
ulterior a contractului încheiat cu firma Pizzarotti, s-a desfăşurat
supravegherea arheologică a lucrărilor de construire între km 6 +
500 (reper şoseaua de centură a mun. Bucureşti) şi km 19 + 500.
În paralel cu aceasta, din ultima săptămână a lunii aprilie şi până
la jumătatea lunii mai 2009 am efectuat o evaluare teoretică şi de
teren pentru obiectivul menţionat. În momentul începerii
cercetării noastre, lucrările de construire a autostrăzii
demaraseră cu ceva timp înainte (cel mai probabil la începutul
primăverii anului 2009), astfel că în luna aprilie o porţiune de
cca. 10 km din traseu, în sectorul Creţuleasca - Moara Vlăsiei
(începând de pe malul drept al văii Pasărea), fiind deja
decapată şi, implicit, parţial afectată. Mai mult decât atât, pe o
mare parte din traseul autostrăzii fusese deja amenajat
terasamentul viitoarei autostrăzi, fiind realizate depuneri de
pământ şi nisip, înalte de cca. 0,50 m. Suprafaţa terenului a fost
decapată mecanic de către firma constructoare până la 0,30 m
adâncime, insuficientă pentru identificarea eventualelor
complexe arheologice pe cea mai mare parte a traseului. O
excepţie o constituie resturile unui cuptor identificat în urma
supravegherii lucrărilor de decapare efectuate de Beneficiar
aproximativ la km 18+200 pe traseul viitoarei autostrăzi. Acesta
se afla la limita de E a traseului, în zonă nefiind observate alte
urme de locuire. Acest complex este posibil să aparţină marginii
de V a unei locuiri medievale.
Singurul sit arheologic identificat în urma cercetărilor de
suprafaţă a fost cel de pe malul drept al pârâului Pasărea, în
dreptul satului Creţuleasca (cca. 150 m V-NV de cimitirul actual),
într-o zonă pentru care existau date incluse în Lista
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
179
Monumentelor Istorice (2004) precum şi în bibliografia de
specialitate. În urma cercetărilor de teren au fost recoltate
fragmente ceramice, dintre care aparţinând sec. IX - XI
(ceramică de tip Dridu). Etapa de evaluare arheologică a sitului
a debutat prin efectuarea cu excavatorul a mai multor sondaje
de-a lungul limitei de V a traseului viitoarei autostrăzi. În opt
dintre aceste sondaje (respectiv S002, S005, S011, S012,
S018, S019, S020 şi SA) au fost observate indicii arheologice,
anume fragmente ceramice tipice (Latène, Dridu), complexe
arheologice (gropi, o vatră), care au confirmat existenţa unei arii
cu potenţial arheologic ridicat în zona km 7 + 900 → km 8 +
100. Principalul rezultat al acestui şir de sondaje, a fost
stabilirea limitei de S a sitului aproximativ în dreptul km 7 + 900,
în sondajele efectuate dincolo de aceasta nefiind descoperite
urme de locuire. Următoarele sondaje, au avut drept scop
stabilirea limitei de E a sitului, de-a lungul traseului autostrăzii.
Acestea ne-au arătat că locuirea ocupă întreaga lăţime a
viitoarei autostrăzi, fapt întărit şi de rezultatele obţinute în urma
săpării a două şanţuri magistrale (SA şi SB, situate în dreptul
km 8 + 075 şi 8 + 025), orientate aproximativ E–V, pe întreaga
lăţime a viitoarei autostrăzi.
În data de 18 mai 2009, echipa de arheologi prezentă în
teren, a fost anunţată de descoperirea unor oseminte umane cu
ocazia unor foraje pentru construirea viaductului peste valea
Pasărea. Începând de la această dată până la sfârşitul lunii
noiembrie 2009, colectivul de arheologi de la MNIR a cercetat
necropola medievală astfel identificată 1 , precum şi un număr
mare de structuri de locuire (peste 250), fiind astfel studiată o
suprafaţă de cca. 1,4 ha, anume zona cuprinsă între km 8 + 050
şi km 8 + 250, pe traseul viitoarei autostrăzi A3, pe o lăţime de
circa 70 m. De asemenea, în perioada mai–iunie 2010, la
solicitarea Beneficiarului, am efectuat săpături arheologice în
partea de V a traseului autostrăzii, până la limita de expropriere,
în scopul derulării procedurii de descărcare de sarcină
arheologică a unei suprafeţe necesară amenajării de către firma
constructoare a unui drum de lucru. Datorită termenelor impuse
de beneficiar, dar şi a presiunilor exercitate printr-o serie de
declaraţii publice făcute de conducerea Ministerul
Transporturilor şi nu numai, cercetarea sitului de la Creţuleasca
a avut, în mare măsură, caracterul unei săpături de salvare, întrun
timp scurt fiind necesară decaparea mecanică în suprafaţă,
identificarea, delimitarea, cercetarea şi înregistrarea unui număr
mare de complexe distribuite pe o mare suprafaţă (peste 1,75
ha).
Cercetarea arheologică efectuată în campaniile 2009-
2010 a condus la descoperirea unei necropole datând din
perioada sec. XVI - XVII, cât şi a unor structuri de habitat
preistorice (epoca bronzului, Hallstatt timpuriu), din evul mediu
timpuriu (sec. IX - XI, ceramică de tip Dridu) şi din sec. XVII-
XVIII. Au fost investigate 271 de morminte de inhumaţie şi 267
complexe arheologice (construcţii adâncite cu cuptor amenajat
într-un perete al gropii sau într-un bloc de lut cruţat cuptoare cu
groapă de acces, gropi, vetre etc.), practic fiind cercetată
integral întreaga suprafaţă afectată de construirea viitoarei
autostrăzi A3. Din cauza întreruperii finanţării, au rămas
necercetate alte cca. 30 complexe identificate în teren şi
conservate corespunzător. De asemenea, a mai rămas de
cercetat într-o campanie viitoare o suprafaţă de cca 1 ha, aflată
la limita sudică a sitului (între km 7 + 900 şi km 8 + 050). Situl
arheologic ocupă o suprafaţă mult mai mare decât aceea
surprinsă pe traseul autostrăzii, zona investigată datorită
construirii viitoarei căi rutiere fiind doar o parte a sitului clasat în