Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

vestigiile antice, ca şi în alte situaţii, sunt parţial afectate de
intervenţii medievale şi moderne.
A fost confirmată distrugerea oraşului antic, la
începutul sec. VII p.Chr., ca urmare a atacurilor avaro-slave.
107. Mangalia, jud. Constanța [Callatis]
Punct: str. Libertăţii nr. 12, proprietatea Adrian
Vladimir Erceanu
Cod sit: 60491.11
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 178/2010
Colectiv: Mihai Ionescu - responsabil, Sorin Marcel Colesniuc,
Ion Pâslaru (MA Mangalia)
S1: S-a săpat manual pe traseul secţiunilor de 13 x 2
m şi respectiv 13 x 25 m până la adâncimea de cca. -2,20 m.
S1: în c.1-2, la cca. -2 m, a fost cercetat M1, mormânt
de inhumaţie de adult în groapă simplă, orientat NE-SV, cu
craniul spre SV; mâinile scheletului sunt aşezate pe bazin. Fără
inventar funerar.
M2, cercetat în c.4, la -2 m, este de fapt partea de E a
unui mormânt în cistă din dale de calcar de mici dimensiuni,
probabil un mormânt de copil. Orientarea este E - V, fără
inventar funerar. Cista poate fi datată, în analogie cu
monumente similare din marea necropolă romano-bizantină a
Callatisului, în sec. IV p.Chr. Dimensiuni: 0, 50 x 0,60 m.
În c.5-6, sub martorul de N, a fost descoperită o
amenajare de blochete de calcar ce e posibil să aparţină unui
alt mormânt.
S2: la cca. 1,30 m S de S1, de 13 x 2,50 m:
În c.1, în profilul de N, la cca. -1 m adâncime au fost
descoperite oasele unui schelet fragmentar, M3, cu orientare E -
V, fără inventar funerar; ca datare mormântul pare a fi medieval,
cu caracter creştin, după orientare.
M4, cercetat în c.3-4, la ca -2 m, mormânt de
inhumaţie în groapă simplă ce a avut, pe latura sa de S, o serie
de blochete de calcar nefasonate. Scheletul de adult este
orientat NE-SV , mâinile pe piept, iar picioarele sunt flexate de
la genunchi spre S. Fără inventar funerar.
M5, de fapt un cenotaf, a avut deasupra o serie de
blocuri de calcar și tegulae, groapă simplă, orientată SE-NV.
M6, cercetat în c.5-6, mormânt de copil în groapă
simplă, cu aceeaşi orientare ca M1 şi M4, scheletul așezat pe o
parte, oasele parțial distruse, databil tot în epoca romanobizantină.
Ca datare, M1, 4 și 6 pot fi încadrate în sec. V-VI
p.Chr., întregind alături de cercetări mai noi, de la N de biserica
Catolică, imaginea marii necropole romano-bizantine a
Callatisului în sec.IV - VI p.Chr.
În stratul de umplutură antică, probabil unul din
șanțurile de apărare ale cetăţii, au fost descoperite o serie de
materiale ceramice: 2 unguentarii fragmentare, 3 opaiţe romane
fragmentare şi diverse alte fragmente ceramice databile în
epoca elenistică, romană şi romano-bizantină.
Stratigrafie - profil N S2: 0 -0, 50 m - sol vegetal; -0,50 -0,80 m
depunere de resturi moderne, moloz; -0,80 -1,90 m, brun gălbui
cu fragmente ceramice elenistice, romane şi romano-bizantine; -
1,90 -2,20 m loess.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
197
Cercetarea arheologică de pe strada Libertaţii nr. 12 a
evidenţiat faptul că marea necropolă romano-bizantină a
Callatisului se întindea până aproape de zidurile cetăţii în
această zonă.
108. Marca, com. Marca, jud. Sălaj
Punct: Primăria Nouă, proprietatea Şumălan
Cod sit: 141955.04
Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 54/2010
Colectiv: Sanda Băcueţ Crişan - responsabil, Ioan Bejinariu,
Dan Culic (MJIA Zalău)
În anul 2006, odată cu lucrările de construcţie a
sediului nou pentru Primăria Marca au fost efectuate cercetări
arheologice preventive, constatându-se existenţa în zonă, a
unor aşezări atribuite grupului Pişcolt din neolitic, culturii
Tiszapolgar, epocii bronzului şi evului mediu timpuriu. Din
cercetările de teren din anul 2003 se ştia că în acest perimetru a
existat şi o aşezare Tiszapolgar. În anul 2009 s-a mai efectuat o
cercetare similară pe același sit, însă la un alt număr de casă.
Noul proiect de construcţie amplasat în zonă nu a
permis o cercetare extinsă dat fiind faptul ca pe acelaşi
amplasament au existat anexe gospodărești care au afectat
complexele arheologice în cea mai mare parte a suprafeței
propuse pentru descărcare.
Pe acest amplasament, anterior construcţiei pentru
care s-a realizat cercetarea, au existat anexe gospodărești,
astfel straturile de cultură arheologică au fost grav afectate sau
chiar distruse în totalitate. Au fost deschise 3 suprafețe
amplasate într-o zonă, care părea mai puţin afectată de vechile
amplasamente. S1 - 1,90 x 6,60 m, S2 - 1,10 x 1,90 m, S3 - 5 x
5,40 m, pentru restul suprafeţei fiind efectuată supravegherea
arheologică.
În acest perimetru este greu a se vorbi de o
stratigrafie, având în vedere existenţa unor alte construcții care
au fost dărâmate şi care în momentul ridicării lor au distrus
aproape în totalitate zona locuită în preistorie. În general sub
nivelul de depuneri antropice de aproximativ 0,30 - 0,40m, a
urmat sterilul galben.
- C1 - groapă surprinsă atât în S1 cât și în S3, s-a conturat la o
adâncime relativ mică, nefiind foarte adâncă. Din C1 au fost
recoltate fragmente ceramice cultura Tiszaplogar.
- C2 - groapă circulară. Groapa a avut în umplutura sa bucăți de
chirpic și fragmente de vase întregibile Tiszapolgar.
- C3 - groapă modernă.
- C4 - groapă modernă.
- C5 - groapă circulară, suprapusă de C1, și surprinsă în S1. În
umplutura sa au fost descoperite fragmente ceramice
Tiszapolgar.
- C6 - groapă circulară, surprinsă în S1 și tăiată de către profilul
de N al acesteia. Ceramica recoltată aparține culturii
Tiszapolgar.
- C7 - groapă modernă.
Cercetările cu caracter preventiv derulate în acest sit
în anul 2010 s-au soldat cu descoperirea unui număr de 4
complexe preistorice împreună cu materialul arheologic aferent.
La acestea s-au adăugat 3 gropi moderne. Situl era cunoscut
pentru descoperirile aparţinând grupului Pişcolt din neolitic dar
şi prin descoperirile Tiszapolgar, în anii anteriori la construcţia