Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

străchini sau vase de bucătărie) la care se adaugă o mică daltă
din bronz de formă trapezoidală descoperită în gr. 18 (niv. 4).
Planul viitor de cercetare de la Babadag se va concentra
asupra zonei din apropierea falezei, ameninţate cu prăbuşirea şi
în primul rând în continuarea cercetărilor din suprafaţa deja
începută (C9), precum şi deschiderea altora noi.
Bibliografie:
S.C. Ailincăi, G Jugănaru, A.C. Ţârlea, M. Vernescu, Early Iron
Age Complexes with Human Remains from the Babadag
Settlement, Peuce, S.N., 3-4, 2007, p. 77-108.
G. Jugănaru, Coroplastica în cultura Babadag, Peuce, S.N., 1,
2003, p. 75-90.
G. Jugănaru, Cultura Babadag, vol I., Constanţa, 2005.
S. Morintz, Quelques problèmes concernant la période du
Hallstatt au Bas Danube a la lumière des fouilles de Babadag,
Dacia NS 8, 1964, p. 101-118.
S. Morintz, Probleme ale Hallstattului timpuriu din zona istro -
pontică în lumina cercetărilor de la Babadag, Peuce 2, 1971, p.
19-25
S. Morintz, Săpăturile de la Babadag, 1973-1974, 1977-1981,
Materiale, 1982, p. 58-64; S. Morintz, Noi date şi probleme
privind perioadele hallstattiană timpurie şi mijlocie în zona istro -
pontică (Cercetările de la Babadag), Thraco-Dacica 8, 1-2,
1987, p. 39-72.
S. Morintz, Aspecte şi probleme noi referitoare la cultura
Babadag, Symposia Thracologica 7, Tulcea 1989, p. 262-264
S. Morintz, G. Jugănaru, Raport privind săpăturile arheologice
efectuate în sectorul V al aşezării de la Babadag, Peuce 11,
177-202.
S. Morintz, G. Jugănaru, M. Munteanu, Aşezarea din prima
epocă a fierului de la Babadag, în Cercetări arheologice în aria
nord-tracă 1, 1995, p. 222-235.
Abstract
During the 2010 campaign we continued the
investigations in squares 5-6 taking down level 5, where there
was an area of settled clay perforated by numerous pits dug
from the upper levels. We noticed that this level was directly
superposed on the sterile soil. The oldest habitation level in this
area (level 6) is represented by pits dug directly into the sterile
soil (pit nos. 41-50).
6. Borduşani, com. Borduşani, jud. Ialomiţa
Punct: Popină
Cod sit: 92998.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 81/2010
Colectiv: Dragomir Popovici – responsabil (MNIR), Ioan Cernău,
Cătălina Cernea (MJ Ialomiţa), Valentin Radu, Constantin Haită,
Adrian Bălăşescu (MNIR-CNCP)
Campania 2010 a avut următoarele obiective :
- continuarea cercetării structurii de locuire (SL19),
surprinsă în campaniile precedente;
- încheierea studierii zonelor de pasaj observate în
campaniile precedente, respectiv C332, C390, C394 şi C397;
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
19
- studierea complexă, pluridisciplinară, a complexelor
surprinse;
- completarea bazei de date a şantierului prin
introducerea informaţiilor privind unităţile stratigrafice,
complexele şi artefactele descoperite;
- continuarea formării profesionale a studenţilor
participanţi la săpături.
Săpătura a fost condusă conform concepţiei şi metodologiei
formulate deja şi publicate (C.A. XI. t.1) în cazul şantierului
Hârşova - tell.
Suprafaţa cercetată în această campanie a fost, ca şi
în cazul campaniilor precedente, conservată primar, în sensul
că diversele structuri de lut şi lemn (pereţi de locuinţe, podele şi
structuri de combustie), au fost impregnate astfel încât să fie
protejate de acţiunea distructivă a apelor pluviale şi a variaţiilor
de umiditate şi temperatură iar întreaga zonă a fost protejată cu
folie de polietilenă şi un strat protector de sediment.
Situaţiile stratigrafice şi relaţiile observate în cazul
diferitelor complexe cercetate a necesitat elaborarea unei
metodologii de integrare a datelor în Diagramele Stratigrafice. O
atenţie specială a fost acordată relaţiilor stratigrafice dintre USurile
aparţinând C332 şi C379.
Acumularea datelor privind în special zonele de pasaj
consecinţă a sitării unei cantităţi semnificative de sediment a
impus definirea unei metodologii specifice care să permită
integrarea tuturor datelor în baza de date a şantierului şi
studierea comparativă a lor.
Eşantionarea
Având în vedere faptul că cercetarea tuturor
complexelor cercetate în această campanie a fost începută în
campaniile precedente s-a decis continuarea în conformitate cu
principiile adoptate anterior.
Prima dintre acestea (sitarea integrală a sedimentului
arheologic), a fost aplicată în cazul C332 şi a sedimentului
provenit din C394 – campania 2009 care a rămas nesitat.
Reamintim că C332 este în prezent cel mai bine
conservat dintre aceste zone de pasaj surprinse până în prezent
pe acest şantier fiind parţial afectat de bioperturbări, în principal
în zona sa de N. Era acoperit de resturile pereţilor celor două
locuinţe existând astfel posibilitatea funcţionării şi eventual a
formării sale în perioada de utilizare a celor două locuinţe
menţionate.
A doua metodă de eşantionare a avut în vedere
flotarea unei cantităţi de cca. 170 litri de sediment în scopul
obţinerii unor informaţii specifice carpologice. Alegerea US-urilor
a avut în vedere parametrii privind conţinutul în componenţi
organici şi activitatea antropică prezumată a le produce dar şi
necesitatea comparării potenţialului lor.
În acest scop au fost eşantionate diferite US-uri din
cadrul celor trei complexe menţionate, C332, C379, C394 şi
C274 – SL19. În această din urmă situaţie au fost sitate integral
US-urile recoltate cu ocazia demontării sale cu scopul de a se
obţine date sistematice privind utilizarea sa şi eventuala
variabilitate.
În campania anului 2010 au fost astfel sitate 446 USuri
cu un volum total de 3000,50 litri provenind din complexele
menţionate mai sus.
Complexe arheologice cercetate
Zona de pasaj - C332
A fost observat şi cercetat în sectoarele 33, 34, 39 şi
40, respectiv în suprafeţele c. H1-5, G1-5 şi F5-6. Limita de V a
sa este conturată de pereţii de E ai SL47 şi 54 iar cea de E de