Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

(maximum 35 cm). Ambele sunt săpate în sedimente sterile
(spre exterior) sau în sedimentele corespunzătoare N2 şi N3
(spre interior). Adosate spre exteriorul zonei efectiv locuite au
fost depuse în momente diferite dar, foarte probabil, la scurt
timp după ridicarea palisadei şi într-o succesiune alertă, o serie
de sedimente naturale – care au format un veritabil dig.
Aceleaşi complexe au fost identificate şi în campaniile
anterioare, în suprafaţa gama, amplasată în zona nordică a tellului,
dar şi în vestul suprafeţei alfa. Contururile lor au putut fi
urmărite anul acesta şi în zona estică a locuirii, putându-se
astfel reconstitui traseul lor general.
În zona care va fi propusă pentru descărcare de
sarcină arheologică, spre exteriorul tell-ului au fost cercetate, de
asemenea, traseele celor două şanţuri de delimitare/separare
identificate în campaniile anterioare şi în zonele nordică şi
vestică a staţiunii. Unul dintre ele, săpat în exteriorul movilei, în
luncă, aparţine stratigrafic ultimului nivel de locuire al tell-ului,
rămânând deschis cel mai probabil şi după încetarea vieţuirii
Gumelniţa. Cel de-al doilea, săpat în limitele movilei actuale,
aparţine stratigrafic primului moment de locuire (Gumelniţa A1).
Ambele au fost săpate în sedimente sterile, naturale, cele mai
multe datorate depunerilor aluviale ale Neajlovului. Ambele au
stat deschise mult timp, în ambele există dovezi ale băltirii apei
(de altfel, o creştere a nivelului apei râului implică o creştere a
pânzei freatice şi o umplere parţială cu apă a şanţurilor). Pe
fundul primului şanţ, încastrate în sedimentul in situ, au fost
descoperite o serie de fragmente de rocă (râşniţe sparte) având
o funcţionalitate precisă şi clară (uşurau traversarea şanţului).
Cercetarea nivelului intermediar de locuire s-a limitat
la spaţiul adosat şanţurilor palisadelor, spre interior. Acestea au
afectat niveluri ocupaţionale exterioare. Au fost cercetate parţial
trei locuinţe neincendiate – două dintre ele până la nivelul de
distrugere, reprezentat de un sediment nisipos cu numeroase
amprente de paie şi pleavă.
Cea de-a treia construcţie, având cel puţin 28 m 2 , a
avut un şanţ de fundaţie pentru pereţi, identificat şi cercetat
parţial pe laturile de S, V şi N. Au fost descoperite şi o parte a
gropilor de pari, amplasaţi aproximativ spre centrul şanţurilor.
Caracterul sedimentelor constructive nu ne-a permis, din
păcate, identificarea resturilor de pereţi în elevaţie. În interior a
fost identificată vatra locuinţei, în preajma căreia au fost
descoperite şi puţinele elemente de inventar – o piatră de
amnar şi fragmente din trei vase. Întreaga suprafaţă ocupată de
locuinţă era acoperită de resturile provenite din dărâmarea
pereţilor. Chirpicul acestora acoperea inclusiv zona umpluturii
şanţului de fundaţie, depăşindu-i uşor limitele exterioare.
Trebuie menţionat faptul că întregul nivel intermediar,
aşa cum scriam şi cu alte prilejuri, a fost afectat de cantităţi mari
de apă şi în repetate rânduri – provenind din activitatea pluvială
dar, foarte probabil, şi din revărsările Neajlovului. Pretutindeni,
pe întreaga suprafaţă locuită, sunt prezente cruste carbonatice
formate în urma evaporării rapide.
Au fost prelevate eşantioane din zonele ocupaţionale
exterioare (cca. 380 litri), tamisate şi apoi triate, pentru
recuperarea artefactelor şi a resturilor arheozoologice de mici
dimensiuni. De asemenea, au fost prelevate oase pentru datare
14C, o parte trimise deja la laboratorul din Poznan. În plus, s-au
făcut prelevări din sedimentele depuse în exteriorul palisadelor
pentru analize granulometrice (în lucru în cadrul Platformei
ArheoInvest din cadrul UAIC Iaşi) şi probe pentru datări
paleomagnetice (în lucru în laboratorul de geofizică din cadrul
Facultăţii de Geologie şi Geofizică din UB).
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
23
Spaţiul ocupat de amintita locuinţă cercetată într-o
mai mare proporţie ca şi traseul cercetat al şanţurilor palisadelor
au fost scanate 3D şi, în sfârşit, spaţiile necercetate din traseele
şanţurilor de delimitare/separare au fost scanate magnetometric
– contribuind astfel la completarea vizualizării acestora.
Stratigrafia tell-ului de la Bucşani Pod include trei
importante momente de locuire Gumelniţa, separate de
depuneri aluviale sau momente de abandon marcate de
activitate pluvială accentuată. Lucrările de delimitare/separare
aparţin la două categorii:
- şanţuri late, săpate pe un contur cvasi-circular,
lăsate deschise, sedimentele excavate fiind depuse de-a lungul
uneia dintre margini, formând ceea ce s-ar putea numi dig.
Cercetările magnetometrice şi prelevările pentru
datările de paleomagnetism şi radiocarbon au fost realizate în
cadrul proiectului Chronos (PNCDI2 - 92101/1.10.2008),
prelucrarea lor aflându-se în acelaşi context.
8. Capidava, com. Topalu, jud. Constanța
Punct: Cetate
Cod sit: 63063.01-63063.10
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 33/2010
Colectiv: Ioan C. Opriş, Al. Rațiu, Gabriel Stoian, Florentin
Munteanu, Daniel Ene, Dan Ștefan, Maria Magdalena Ștefan
(FIB), Irina Achim (IAB), Zaharia Covacef, Tiberiu Potârniche,
Cătălin Dobrinescu (MINAC), Zeno Pinter, Claudia Urduzia,
Maria Herlea (ULB Sibiu), Anișoara Sion (INP), Corneliu
Beldiman (UCDC București), Clara Ionescu (masterand FIB),
Ana-Maria Floca, Vicenţiu Speriatu, Theodor Bărbulescu,
Cătălin Pascu, Mihaela Paşca (studenți/masteranzi ULB Sibiu)
Cercetările arheologice de la Capidava, cât şi operaţiunile
de prelucrare a materialului arheologic rezultat şi de alcătuire a
rapoartelor de cercetare s-au desfăşurat în campania 2010 pe
durata lunilor august-septembrie (cu măsurători topografice și
de actualizare plan arhitectură/releveu/nivelment concentrate în
a doua parte a lunii august și în cursul întregii luni septembrie,
prelungite și în luna octombrie). În ciuda impedimentelor
financiare generale, rezultatele obţinute în acest an sunt
notabile, cercetărilor arheologice adăugându-li-se unele lucrări
de conservare primară corespunzătoare, care au drept scop
final protejarea și punerea în valoare a obiectivelor arheologice
din cetatea romană şi bizantină de la Capidava. Conservarea
primară respectivă a constat în plombarea paramentului exterior
pe o porțiune prăbușită în primăvara anului 2010 pe curtina F,
cu rostuirile de rigoare și alte asemenea rostuiri minore la
ansambluri arhitecturale din sectorul de E, dar mai ales cu
șapele de protecție amplasate la partea superioară a zidurilor
din clădirea cu hypocaustum (baie privată), integral C5 și pe
părțile deja conservate și rostuite ale C8 și ale unui alt zid de la
limita de NE a săpăturii din sector, zid perpendicular pe curtina
F; a fost turnată, apoi, o șapă solidă pe una dintre laturile lungi
ale ”Corpului de Gardă” din sectorul III al cetății. Menționăm că
obiectivele respective fuseseră deja supuse conservării primare
în cursul campaniei 2008-2009 (sectorul de E), respectiv 2006
și 2009 (Corpul de Gardă din sectorul III al cetății), când, din
lipsa timpului necesar și a fondurilor corespunzătoare, aceste
ultime operațiuni nu mai fuseseră decât parțial realizate.