Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Şanţurile de apărare, mai ales ultimul, cel cu blocuri
megalitice a fost distrus de localnici pentru exploatarea pietrei
pentru construcţii. Şanţul 1b, mai nou, impunător prin
masivitatea blocurilor de piatră, grele de câteva tone, a fost
construit peste şanţul vechi (Şanţul 1a) care a tăiat blocurile de
piatră, aşa cum s-a putut observa la bordeiul 1 6 .
Foarte probabil unele blocuri au început să se rupă
sau să crape pe marginea Şanţului 1a, astfel încât locuitorii din
situl Cucuteni au săpat atunci o pantă sub blocuri prăvălindu-le
în vechiul şanţ parţial umplut (Şanţul 1a), ajutând la
desprinderea lor şi parţial la deplasarea celor mai mici. Pentru
ca şanţul să nu se erodeze, ca blocurile să nu alunece şi să
îngusteze fundul Şanţului 1b, a fost pietruit mereu, la fiecare
refacere fiind înălţat. Astfel s-a ajuns ca unele pietre să fie sub
marile blocuri în faza veche şi la marginea lor în faza nouă.
Ruperea blocurilor a fost controlată destul de bine, marginile
stâncii din care s-au desprins păstrând o linie dreaptă (azi
deranjată de cei care au exploatat piatra afectând unele blocuri)
sau doar partea superioară a lor. Şanţurile (1 - 3) erau evidente
la ridicarea topografică, în fotografiile aeriene anterioare sau
noi, la toate prospectările colegilor germani şi români. De altfel
gura lor poate fi observată şi de pe vale.
Palisadele, gropi de sprijin. În interiorul palisadei 1 a
fost descoperită o groapă de dimensiuni asemănătoare
palisadei care susţinea foarte probabil un drum de rond, cum au
fost identificate în situl de la Ţaga în mai multe situaţii. Alte gropi
de la palisada 1 sau 2 au fost identificate pe profilul de V al
săpăturii. Fiind de dimensiuni mai mici şi faptul că intrau doar cu
vârful în stâncă (nu perforau stânca masivă cum era situaţia la
gropile de palisadă), că unele erau oblice, ne confirmă ipoteza
că ţineau de unele reparaţii la palisade. Unele nu ştim cărei
palisade îi pot fi atribuite, fiind surprinse doar în profilul
suprafeţei cercetate, suprafaţă distrusă de sătenii care au
exploatat piatra între campaniile de săpături, când cercetarea
nu a beneficiat de autorizaţii de săpătură.
Prospectările şi ridicările topografice. Corelaţii.
După prelucrarea datelor din prospectările
magnetometrice şi topografice am efectuat unele fotografii în
diverse perioade ale anului asupra teraselor Dealului Drăghici.
Am putut constata o creştere a vegetaţiei, în special a celei de
porumb, pe terasa dintre Şanţurile 1a, 1b şi 2. Analizând noile
fotograme după prospectări am putut identifica pe
ortofotogramele comunei traseul Şanţului 3.
Din studiul ortoplanului comunal observăm că Şanţul
2 este cel mai vizibil, marcat de o bandă mai deschisă,
determinată de lucrările agricole a terenului. Şanţul 1 a fost
marcat de direcţiile surprinse în săpătură şi la marginea de N a
terasei. Şanţul 3 apare într-o fotografie aeriană mai veche şi în
prospectările recente.
Prospectările colegilor germani din 2007 şi 2008 7 au
identificat foarte clar şanţurile, traseele lor, uneori duble, unele
din ele săpate, altele doar sondate, dar vizibile în diferite etape
ale evoluţiei vegetaţiei. Aceştia au marcat diferitele anomalii.
Unele dintre ele, cum este cea de la poziţia 1 ar putea fi un
tranşeu militar din al doilea război mondial sau cel puţin o
suprapunere de şanţ şi tranşeu, ceea ce nu se poate verifica
decât prin sondaj.
Din prospectări au mai apărut unele anomalii marcate
cu linie mov ce reprezintă posibile complexe neolitice (gropi de
morminte, bordeie) sau deranjări din vremea celui de al doilea
război mondial, răspunsuri ce se pot da doar în urma unor
săpături sau sondaje. O aglomerare deosebită este în punctul 9,
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
118
suspectă prin forma ei rectangulară. Punctul 10 este foarte
probabil un tranşeu militar cu cablu sau o conductă recentă,
nemarcată, care a apărut şi în unele fotografii aeriene.
Prospectările efectuate în 2008 de Dorel Micle şi Liviu
Măruia la Ruginoasa 8 completează perfect spaţiul dintre loturile
prospectate de colegii germani (care nu au putut investiga toată
zona din cauză că vegetaţia era prea mare, iar localnicii nu îşi
recoltaseră toate produsele de pe tarlale). Mai mult, se pot
reconstitui cu foarte mare exactitate traseele şanţurilor şi
palisadelor precum şi unele anomalii neidentificate prin
prospectările colegilor germani, cum este cazul cu anomalia nr.
7 din planul colegilor germani, ce este de fapt o palisadă sau un
şanţ mai îngust.
Desigur mai sunt zone de prospectat şi multe semne
de întrebare, dar o coroborare a datelor din diferite discipline vin
să completeze informaţia arheologică destul de săracă la nivel
macro-structural din cauza fondurilor reduse de cercetări.
În paralel cu săpăturile arheologice, au fost efectuate
prospectări de magnetometrie (colaborări cu Universitatea din
Kiel, Germania şi Universitatea de Vest Timişoara), studii pe
aerofotograme, la care se adaugă studiile privind situaţia
geologică (natura şi vechimea depunerilor geologice). Totodată
s-au prelevat probe de lut pentru analize pe ceramică, pentru
identificarea tehnicilor şi temperaturilor de fabricație sau a
provenienţei lutului şi ceramicii 9 . S-a săpat în suprafaţă pe
nivelele de umplere sau reparaţii ale podelelor de la bordeie, iar
materialul arheologic, în special cel ceramic, a fost inclus în
bazele de date despre cultura Cucuteni 10 . Stâncile megalitice ce
placau marginile Şanţului 1b au fost asigurate.
Obiectivele cercetărilor viitoare
În primul rând avem în vedere încheierea cercetării
suprafeţei din blocurile E1 – E2, zonă în care Şanţul 1a avea
mai multe perioade de refaceri, marcate prin repararea fundului
şi pantelor cu blocuri de piatră de dimensiuni mijlocii şi mici şi
blocuri megalitice la Şanţul 1b.
După încheierea cercetării ar fi posibilă o reconstituire
locală a complexului, fiind adunate suficiente date arhitectonice.
Placarea Şanţului 1b cu blocuri megalitice este un unicat după
cunoştinţele noastre, o tehnică similară pare să fi fost şi la
Cucuteni, dar informaţiile sunt lacunare în acest caz.
Note:
1. Lazarovici C.-M et alii 2006.
2. Lazarovici C.-M et alii 2006.
3. Lazarovici C.-M et alii 2006; Lazarovici C.-M, Gh.
Lazarovici2007.
4. Lazarovici C.-M., Gh. Lazarovici2007; Lazarovici C.-M et alii
2006.
5. Lazarovici C.-M, Gh. Lazarovici2007; Lazarovici C.-M et alii
2006.
6. Lazarovici C.-M et alii 2002; Lazarovici C.-M, Gh.
Lazarovici2003; 2004; 2007.
7. Mischka 2008.
8. Măruia L. et alii 2010.
9. Ionescu C. et alii 2010.
10. Lazarovici Gh. et alii 2003.
Bibliografie: