Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

La ieşirea din oraşul Gheorgheni (jud. Harghita), pe un
platou stâncos aflat pe partea estică a drumului naţional spre
Lacu Roşu, la o altitudine de 914 m, se găseşte punctul
cunoscut în tradiţia locală sub numele de „cetatea Both”.
Coordonatele GPS sunt: N: 46,43671°; E: 25,38272°. La
poalele cetăţii curg apele a trei pâraie: Cetăţii, Holyvas şi
Belchiei.
Informaţiile precedente despre fortificaţie sunt
lacunare, fapt ce ne-a determinat să începem în 2009 cercetări
arheologice şi în acest obiectiv. Săpăturile de la cetatea Both,
alături de investigarea unor obiective paleolitice, din epoca
bronzului, perioada migraţiilor sau epoca pre modernă, fac parte
dintr-un proiect mai larg centrat pe legăturile interculturale dintre
estul Transilvaniei (depresiunea Giurgeului) şi Moldova.
În urma cercetării arheologice sistematice din toamna
anului 2009 s-a putut demonstra că pe platoul „Cetăţii” a existat
într-adevăr o incintă fortificată cu zid de piatră legat cu mortar şi
un turn-locuinţă ridicat în aceeaşi tehnică (planşa 1). Campania
din vara anului 2010 a avut ca obiectiv atât clarificarea
cronologiei cât şi stabilirea perimetrului exact al cetăţii. Pe lângă
necesitatea de a studia acest monument din punct de vedere
ştiinţific, este importantă şi introducerea sa în circuitul turistic,
prin reconstituirea sistemului de fortificare.
Pentru investigarea sistemului de fortificare în partea
de E, N şi V a cetăţii au fost deschise trei secţiuni cu
următoarele dimensiuni: SVI – 8 x 2,5 m, SVII – 4 x 2,5 m şi
SVIII – 7,5 x 2 m. Din punct de vedere stratigrafic s-au constatat
diferenţe notabile între cele trei secţiuni. Astfel în SVI, sub
nivelul vegetal, am identificat un nivel de dărâmătură de culoare
galben-cenuşie cu urme de arsură, pietre şi mortar, urmat de un
nivel de pământ negru cu urme de arsură şi materiale
arheologice, sub care a apărut stânca nativă. În SVII, după
nivelul actual de vegetaţie, iese imediat la iveală zidul de incintă
şi dărâmătura acestuia (pietre amestecate cu mortar şi pământ).
Sub dărâmătură, în afara zidului, există un nivel de umplutură
compus dintr-un pământ de culoare maroniu deschis amestecat
cu pietre şi puţin mortar. Sterilul din punct de vedere arheologic
era reprezentat de un pământ de culoare maroniu şi stâncă. În
SVIII, după îndepărtarea humusului negru actual, a apărut un
nivel nisipos amestecat cu pietre, steril din punct de vedere
arheologic.
SVIII a fost deschisă cu scopul de a verifica existenţa
unui şanţ de apărare în partea de E, cea mai uşor accesibilă a
cetăţii. Rezultatul a fost negativ. În partea de N, în SVII, a fost
surprins parţial zidul de incintă. A fost cercetată o porţiune de
2,40 m lungime şi 1,20 m grosime din zid, restul aflându-se sub
profilul vestic al secţiunii. Lângă zid, pe partea estică, s-a
conturat şanţul său de fundaţie cu o lăţime de 0,10 m mai mare
decât acesta. Tehnica sa de ridicare este asemănătoare cu cea
identificată anul trecut în SI. Astfel zidul de incintă a fost
construit la exterior din blocuri mari de micaşisturi prelucrate,
legate cu un mortar cenuşiu deschis, cu mult var şi pietriş. La
interior, pe post de „emplecton”, s-au folosit micaşisturi zdrobite,
legate cu un mortar dur de culoare alb-cenuşiu compus din
pietriş amestecat cu var stins şi cu puţină cărămidă. Zidul a fost
construit pe staturi: pe un şir de piatră a fost turnat mortar, peste
care s-a pus un nivel de pietre. Nu s-a putut măsura grosimea
zidului. Talpa fundaţiei a ajuns până la adâncimea relativă de
913,95 m. SVI, practicată în partea de V a cetăţii, nu a dat
rezultatele scontate. Ne aşteptam ca şi aici să găsim zidul de
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
45
incintă. Se pare însă că acesta se închide undeva pe zidul
nordic al turnului. Materialele arheologice descoperite în SVI pot
fi atribuite sec. al XIII-lea.
21. Gheorgheni, jud. Harghita
Punct: Vama Pricske
Cod sit: 83570.09
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 123/2010
Colectiv: Florin Gogâltan - responsabil (IAIA Cluj), Demjén
Andrea (M Gheorgheni), Puskás Frederic (absolvent Univ.
Eötvös Lóránd Budapesta), Raluca Burlacu-Timofte, Elena
Cristina Cordoş, Alexandra Floarea, Ana Lucreţia Ignat, George
Adrian Iordăchescu, Marian Adrian Lie, Anca Pop, Mihaela
Savu, Adi Socaci (studenţi UBB Cluj)
În partea nordică a oraşului Gheorgheni (jud.
Harghita), la cca. 12 km şi la o altitudine de 1450 m, se găseşte
Vama Pricske. Coordonatele GPS sunt următoarele: N:
46,482030°; E: 25,365430°. În apropierea sa izvorăsc cele mai
importante cursuri de apă din zonă: pârăul Belchiei, Prişca şi
Ditrău. Informaţii generale cu privire la istoricul acestei vămi au
fost consemnate în raportul din anul 2009. În campania anului
trecut au fost investigate primele două clădiri vamale: un depozit
şi o locuinţă.
Pe teren se pot vedea şi astăzi, destul de bine, urmele
edificiilor vamale construite din piatră. Din această cauză
secţiunile şi casetele au fost amplasate în funcţie de
dimensiunile clădirilor. Ca metodologie de abordare arheologică
a obiectivului, am optat pentru împărţirea fiecărei clădiri în patru
cadrane (suprafeţe), fiind dezvelite numai părţile opuse. În
cursul campaniei din vara anului 2010 au fost marcate şapte
suprafeţe, dintre care au fost săpate numai patru (în S VIII s-a
scos nivelul vegetal, dar din cauza vremii nefavorabile a trebuit
să renunţăm la săparea sa, fiind planificată reluarea cercetării în
campania viitoare). Cele trei secţiuni finalizate au avut
următoarele dimensiuni: SIX – 5 x 1,5 m, SX – 7 x 4 m, SXIV -
8,5 x 4 m.
În suprafeţele deschise a fost surprinsă aceeaşi
stratigrafie: sub nivelul actual de vegetaţie au ieşit imediat la
iveală zidurile de fundaţie, pe alocuri şi de elevaţie, iar între ele
dărâmătura acestora. Sub dărâmătură, pe aproape toată
suprafaţa SX şi XIV, în afara zidurilor, exista un nivel compus
dintr-un pământ de culoare cenuşiu închis amestecat cu pietre.
Sterilul din punct de vedere arheologic este reprezentat de un
lut galben amestecat cu pietriş sau pământ maroniu închis,
compact, amestecat cu pietriş.
Anul trecut, în afara zonei construcţiilor vamale, am
identificat un şanţ şi pietre cu urme de mortar. Consultând
hărţile vechi, am presupus că acolo a fost săpat un şanţ şi
ridicat un zid sau un gard cu scopul de a marca perimetrul
vămii. Pe aceste considerente am trasată SIX, care a dat însă
rezultate negative. Probabil aici a existat un vechi curs de apă,
ce a funcţionat ulterior părăsirii vămii, deoarece în nivele săpate
s-au găsit lentile de nisip şi fragmente de cahle şi ceramică în
poziţie secundară.
În SX (obj. 4, SX), sub nivelul actual de vegetaţie, sau
conturat zidurile de fundaţie ale unei clădiri, iar între ele
dărâmătura unei sobe. Zidul vestic şi cel nordic au fost
construite mai neglijent cu blocuri mari şi medii de sienit, legate