Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

lor de verificare până în acest punct sau nu. Din cercetările de
anul acesta rezultă că, eforturile acestora nu au avut în vedere
această zonă atunci când au dorit să vadă posibila continuare a
acestei incinte romane timpurii, astfel încât pe viitor rămâne de
identificat şi înregistrat aceste secţiuni mai vechi spre S.
Sector Sud Turnul K - Extra-muros
În campania 2010, în punctul Turnul K – extra-muros
al Sectorului Sud, cercetarea arheologică s-a axat pe realizarea
unei secţiuni magistrale N - S în colaborare cu sectorul vecin
Basilica extra-muros, condus de dr. Virorica Rusu-Bolindeţ.
Scopul acestei secţiuni magistrale a fost de a identifica în teren
limita zonei de necropolă din imediata vecinătate a Basilicii
extra-muros, înspre S mai exact. Un alt obiectiv la fel de
important a fost acela de a afla până unde spre N se întinde
înnisiparea din acest punct, înnisipare despre care ştim că a
fost destul de accentuată în această parte a cetăţii, o zonă unde
a funcţionat la un anumit moment istoric portul cetăţii Histria,
sau posibil unul din bazinele sale.
Această secţiune magistrală orientată N - S este
perpendiculară pe zidul perimetral S al Basilicii extra-muros şi
se întinde în S, până aproape de limita sitului arheologic Histria
în această parte şi intersectează una din secţiunile noastre din
anii trecuţi şi anume S12. Ea a fost concepută ca o serie de
secţiuni de câte 15 m lungime şi 2 m lăţime, cu un martor între
ele de 1,50 m.
Nouă ne-a revenit spre cercetare o jumătate din
această secţiune magistrală N - S. Astfel am deschis secţiunea
S1C, în continuarea primelor două realizate de sectorul vecin.
Iniţial aceasta a avut 15 m lungime şi 2 m lățime, dar a trebuit
să o extindem astfel că acum ea are 18,5 m adică până în
marginea circuitului de vizitare a sitului arheologic Histria. În
această secţiune printre descoperiri notăm existenţa a patru
ziduri romane târzii, orientate toate cu aproximaţie E - V şi care
se datează stratigrafic în sec. VI p.Chr. Primul zid, Z1, a apărut
în c.1 la o adâncime de –0,35 m, are o adâncime de 0,45 m şi o
lăţime vizibilă de 0,60 m, intrând puţin în profilul N al S1C. Este
construit din pietre de şist verde, mici ca dimensiuni şi legate cu
pământ. În c.2 în stratul de vegetal de deasupra acestui zid am
descoperit o monedă de bronz târzie, care urmează să fie
analizată şi cercetată de numismaţi. În c.6 la adâncimea de –
0,65 m am mai descoperit un zid, Z2, de 0,68 m lăţime şi care
are o adâncime de 0,37 m. Tehnica constructivă a acestui zid
este uşor diferită faţă de precedentul, fiind construit din pietre
mai mari de şist verde legate cu lut şi stă pe stratul de nisip. În
c.7 la adâncimea de –0,74 m la aproximativ 2,50 m S de Z2 am
descoperit şi ceea ce pare a fi în acest moment o bază de
postament de coloană sau pilon, motiv pentru care am recurs la
prelungirea cu încă 3,5 m a S1C pentru a vedea dacă nu
surprindem pandantul acestui zid Z2. Astfel în prelungirea S1C,
respectiv c.8 am mai dezvelit un zid Z3 la adâncimea de –0,62
m, zid care pornește din stratul de pământ galben nisipos, are o
adâncime de 0,36 m, o lăţime de 0,45 m şi stă ca şi precedentul
pe stratul de nisip. La aproximativ 0,30 m S faţă de Z3 avem un
alt zid Z4, posibil pandantul lui Z2, care a apărut la adâncimea
de –0,37 m, este apropiat ca tehnică constructivă de Z2, şi stă
la fel pe stratul de nisip. Acesta are o adâncime de 0,58 m şi o
lăţime de 0,60 m. Pe toată lungimea acestei secţiuni am ajuns
cu săpătura la adâncimea maximă de –1,21 m, oprindu-ne pe
stratul de nisip care a fost şi scopul nostru în cadrul acestei
secţiuni, anume acela de a identifica întinderea înnisipării în
această parte de S a cetăţii.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
63
Am mai deschis şi S1D, la S de aleea de vizitare a
sitului, în zona secţiunilor noastre de anul trecut, în care am
descoperit platformele de piatră înclinate, identificate de noi cu
o ultimă „instalaţie” portuară la Histria, sub forma unei plaje
amenajate cu piatră 2 Secţiunea S 1D nu are decât 11 m
lungime şi 2 m lățime, urmând ca în campaniile viitoare să mai
deschidem o secţiune S 1E până la limita S a sitului arheologic,
pentru a avea aşa cum ne-am propus la început o imagine de
ansamblu asupra acestei părţi de S a cetăţii Histria. Aşa cum ne
aşteptam în această secţiune nu am mai întâlnit alte structuri
constructive, astfel încât ne-am oprit pe stratul de nisip care aici
apare mai sus, adică la adâncimea maximă la care am ajuns de
–0, 98 m. Astfel putem spune, cu titlu de ipoteză de lucru, că,
undeva sub aleea de vizitare a cetăţii Histria, se află limita între
zona de locuire romană târzie de la Histria şi zona portuară a
cetăţii.
Note:
1. Gr. Florescu, Histria. Monografie Arheologică, Volumul I, Ed.
Academiei RPR, Bucureşti, 1954, p. 285-293, planşa XXXI.
2. Histria, Sector Sud, CCA 2009, p. 132-133; CCA 2010, p. 82-
84.
Abstract
In 2010 the archaeological excavation in Sector South
of the Greek-Roman city of Histria focused again on two main
objectives. This year, due to bad weather, excavations could not
be resumed at the Early Roman defence wall, an important
investigation area at Histria, and we decided to identify and
continue an old excavation conducted by Grigore Florescu at
the southern tip of the above-mentioned defence wall. In the
sector’s second excavation point, Tower K - Extra-muros, this
year’s research focused on a N-S trench excavated in
cooperation with the neighbouring sector, Basilica extra-muros,
lead by Dr. Viorica Rusu-Bolindeţ,. The aim of this trench is to
identify the southern limit of the necropolis near the Basilica
extra-muros. An equally important objective was to identify how
far north did the sea sand reach, as the silt-up process was
accentuated in that area of the site, where it is presumed the
Histrian harbour or one of his basins functioned at a certain
period of time.
Sector Basilica cu criptă
Colectiv: Irina Adriana Achim (FIB), Mihai Dima (Muzeul BNR),
Corneliu Beldiman (UCDC București), Florentin Munteanu
(doctorand FIB); Alexandra Theodora Stănescu (masterand
FIB)
Programul de cercetare a Basilicii cu criptă de la
Histria a început în anul 2002, la inițiativa profesorului
Alexandru Suceveanu. Această nouă investigație de teren
asupra unui monument de cult creștin ce fusese cercetat în alte
două rânduri trebuia să îndeplinească două obiective științifice
majore: pe de o parte, cercetarea sistematică exhaustivă a
singurei basilici paleocreștine cu criptă de la Histria și a zonei
aflate în imediata sa vecinătate, la N, iar pe de altă parte,
realizarea unui proiect complex de restaurare a monumentului
paleocreștin, în urma acestor săpături arheologice.