Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cercetările menţionate au vizat sferturile A (dispus în partea de
SE a movilei) şi C (dispus în partea nord-vestică) şi în campania
din 2009 sferturile B şi D. Rezultatele obţinute au fost publicate
sub formă de rapoarte arheologice.
Cercetarea din anul 2010 a vizat sfertul B (zona de
SV a movilei) al movilei M1, bazându-ne pe profilele create prin
practicarea secţiunii S2/2009. De asemenea a fost vizată şi
movila M4, movilă ce nu oferise nici o urmă antropică cu ocazia
efectuării sondajelor geologice menţionate în rapoartele
anterioare şi prezumtiva movilă M5. M4 este dispusă la
aproximativ 70 m NNE de movila M1 şi are o elevaţie maximă
de 0,7 m şi un diametru de cca. 12 m; M5 (elevaţie maximă 0,40
m şi diametru de cca. 7 m) este dispusă la cca. 160 m faţă de
acelaşi punct de referinţă. Metoda de cercetare folosită pentru
M4 şi M5 a fost practicarea unor secţiuni (S3/2010: 16x1,5 m şi
respectiv S4/2010: 10 x 1,5 m) pe direcţie E - V ce „tăiau”
movilele în două jumătăţi egale.
Movila M1
Săpătura arheologică propriu-zisă din movila M1 a
vizat, aşa cum menţionam mai sus, sfertul B al acesteia.
Identificarea în campania 2009 în secţiunea S2 a unei
aglomerări de pietre (galeţi rulaţi natural) în zona c.B'1 şi B'2
precum şi a „brâului” de pietre considerat de noi în raportul din
anul 2009 ca fiind legat de construirea movilei M1,
circumscriind-o (cel puţin în cazul sfertului B) ne-a determinat să
încercăm să vedem dacă nu este vorba de un nivel unitar care
să fie caracterizat prin aceste aglomerări de pietre (galeţi).
Cercetarea a fost efectuată prin şpăcluirea nivelurilor
observabile pe profilurile longitudinale ale secţiunii S2/2009
(conservate la sfârşitul campaniei anterioare). S-a excavat de
cercetat nivelul 3 din sfertul B al movilei (brun cu intruziuni
negre) nivel în care au fost identificate şi fragmente ceramice.
Astfel s-a putut cerceta şi pune în lumină, sub nivelul 3, un nivel
unitar ce conţinea o aglomerare de pietre. Faptul că în această
aglomerare au fost identificate piese finite, piese în curs de
prelucrare, aşchii şi galeţi de silex şi cuarţit ce prezintă
caracteristicile tehnologice specifice Paleoliticului Mijlociu ne
face să considerăm acest nivel ca fiind o arie (zonă) de
„debitare”, cu alte cuvinte o zonă dedicată prelucrării prin
cioplire a pietrei (eventual atelier) ce aparţine epocii vechi a
pietrei.
Movila M4
Săparea secţiunii S3/2010 a dus la identificarea în
zona centrală a movilei, lângă profilul longitudinal cu expunere
nordică, imediat sub stratul vegetal a unei albieri de mici
dimensiuni, ce conţinea fragmente osteologice sfărâmate. A fost
prelevată toată umplutura acestei alveolări, flotarea acesteia
ducând la identificarea, pe lângă fragmentele osteologice, a
unor fragmente mici de cărbune de lemn. Imediat sub vegetal
(nivelul 1a) a fost identificat un nivel gălbui-cenuşiu cu aspect
relativ afânat (nivelul 1b) ce era tăiat de alveolarea menţionată
mai sus. Sub acest nivel apărea un altul, brun-roşcat cu aspect
relativ dens (nivelul 2) ce conţinea sporadic, fragmente
ceramice şi piese litice (aşchii, galeţi). Excavarea acestui nivel a
relevat existenţa în centrul movilei a unui complex de formă
ovală cu axa lungă pe direcţie E-V. Acest complex avea o
umplură brun-roşcată foarte asemănătoare cu nivelul 2 şi „tăia”
nivelul imediat următor (nivelul 3) de culoare brună cu intruziuni
negre, relativ dens. Cercetarea complexului central a dus la
descoperirea unui schelet uman, cu siguranţă adult, depus pe
spate, pe direcţie E-V, cu genunchii flexaţi, mâinile fiind întinse
pe lângă corp; capul defunctului era orientat spre V, ”culcat” pe
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
128
partea dreaptă, cu bărbia în piept. Starea de conservare a
scheletului era una extrem de proastă, cercetarea sa fiind
extrem de anevoioasă. Singura piesă de inventar identificată
este un obiect, cel mai probabil de podoabă, posibil un cercel
(?). Piesa este la acest moment dată spre analiză Laboratorului
de Restaurare din cadrul Muzeului Naţional Brukenthal, analiză
ce ne va putea oferi date cu privire la materia primă folosită
pentru confecţionarea acestei piese.
În cadrul nivelului 3 au fost identificate fragmente
ceramice (unele cu ornamente tipice Coţofeni), material litic
(aşchii, galeţi, piese finite, fragment de posibil tipar pentru turnat
obiecte din metal „vopsit” cu ocru, fragmente de râşniţe), bucăţi
de ocru. Sub nivelul 3 a cărui formă demonstrează forma unei
movile preexistente celei actuale a fost identificat un nivel de
culoare brun închis, dens, lutos cu cracheluri albe, steril din
punct de vedere arheologic.
Astfel putem discuta la acest moment de o
asemănare izbitoare între stratigrafia celor două movile
cercetate (M1 şi M4) precum şi în ceea ce priveşte poziţionarea
şi forma complexului central (formă ovală cu axa lungă orientată
aproximativ E - V), aspecte ce le considerăm ca argumente
conjuncturale solide pentru a susţine contemporaneitatea celor
două situaţii arheologice.
Movila M5
Plecând de la ideea unor movile preexistente care
puteau să aparţină Paleoliticului Mijlociu (concluzie temporară
afirmată la finalul campaniei din 2009) ne-a determinat să
abordăm şi această prezumtivă movilă numită de noi M5.
Numeam această ridicătură de pământ movilă prezumtivă
datorită dimensiunilor reduse atât ca suprafaţă cât şi ca
elevaţie. Secţiunea S4 a relevat existenţa aici a patru niveluri
numerotate consecutiv plecând de la nivelul de sus. Nivelul 1 de
culoare cenuşie, afânat şi corespunde aspectului general al
aşa-numitului nivel vegetal. Nivelul 2 are culoare gălbui-cenuşie,
fiind nisipos. În conţinutul acestui nivel au fost identificate piese
litice (aşchii, galeţi) şi fragmente ceramice. Fragmentele
ceramice aparţin, luând în considerare caracteristicile
tehnologice culturii Coţofeni. Prezenţa lor în acest nivel, destul
de consistent ca şi grosime, ne indică originea coluvială a
acestui strat, tot acest fenomen petrecându-se la un orizont
cronologic post-Coţofeni. Nivelul 3 are culoare brună, conţine
mult nisip aspectul general fiind unul foarte dens. În conţinutul
acestui nivel au apărut piese litice prelucrate din silex sau cuarţit
care aparţin, tehnologic, Paleoliticului. La baza acestui nivel,
suprapunând partea superioară a nivelului 4 (culoare gălbuie,
foarte dens, cu intruziuni de argilă, steril arheologic) a fost
identificată o aglomerare de pietre similară cu cea identificată
sub movila M1. Stratigrafia identificată în secţiunea S4/2010 a
demonstrat faptul că aici nu este vorba de o movilă, mica
ridicătură de pământ fiind de fapt creată de factori naturali
(coluviu şi eroziune).
La finalul campaniilor 2009 şi 2010 putem spune că
movilele din Dealul Ţapului ţin de ritul funerar al comunităţilor de
tip Coţofeni III. Movila M1 poate fi considerată la acest moment
dat un cenotaf, şi conţine trei complexe arheologice adâncite
aparţinând culturii Coţofeni (atribuirea culturală şi implicit
cronologică relativă a fost făcută pe baza materialului ceramic
descoperit aici). Movila M4 este cu siguranţă un mormânt de
inhumaţie, tumular, cu manta de pământ. Apartenenţa sa la un
orizont contemporan cu situaţia din M1 o putem susţine prin
similarităţile stratigrafice deja menţionate precum şi prin
tipologia tumulului în sine.