Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Giosan, Adina Guţu, Simona
Micu
Tumulul de la Ivan Bair ocupă zona cea mai înaltă de
pe latura de N a promontoriului pe care se află cetatea Orgame
/ Argamum, la aproximativ 4-5 km NV de aceasta. El este situat
la o altitudine absolută de 60,68 ±20cm. Suprafaţa delimitată
pentru a fi cercetată a fost împărţită în 4 carouri cu laturile de 5
x 5 m, marcate cu literele A, B, C, D, şi separate de martori de
0,50 m. Numerotarea a fost făcută de la stânga la dreapta,
pornindu-se de pe latura de S. Săpătura s-a efectuat de la
centru spre periferia tumulului, în straturi succesive de 0,05 m
grosime. Centrul tumulului a fost stabilit arbitrar în funcţie de o
bornă geodezică aflată pe zona cea mai înaltă a tumulului.
Diametrul suprafeţei cercetate parţial în acest an este de 10,50
m. Adâncimea atinsă pe centrul movilei oscilează între 0,70 m,
în sferturile A, B şi D, şi 1,20 m în sfertul C.
După curăţarea buruienilor şi a primului strat de
pământ de 0,05 m, au apărut la suprafaţă pietre cu dimensiuni
variabile pe toata zona delimitată, în special în zona centrală. Sa
săpat numai cu şpaclul şi cu săpăliga pentru a surprinde cât
mai exact situaţia. De la suprafaţa tumulului până la 0,15
adâncime au apărut bucăţi mari de carton asfaltat, în toate
carourile, în special pe zona centrală a tumulului. Stratul de
pământ era subţire şi se identifica cu vegetalul actual, castaniu
închis, afânat. Rar au apărut fragmente ceramice, în special
panse de amfore greceşti (Lesbos, Thasos etc.), fragmente
ceramice atribuibile culturii Dridu şi romano bizantine de la
amfore LR2 cu decor de striuri. Din acest strat s-au mai cules
din zona centrală bucăţi de sticlă modernă, ultimul fragment
atingând adâncimea de 0,44 m.
Pe centrul tumulului, stratul de pământ cobora până la
adâncimea de 0,30 m, oprindu-se pe un strat compact de pietre;
acesta are o grosime de 0,40 m şi coboară, pe unele zone,
până aproape 0,70 m.
De la centru spre periferia tumulului s-au identificat
urmele unei amenajări realizate din bârne verticale din lemn,
dintre care două apropiate, B1 (0,20 m x 0,16 m) şi B2 (0,18 m
x 0,16 m), se aflau la o adâncime de 0,30 m şi la o distanţă de
0,50 m una faţă de cealaltă. Bârnele, în poziţie verticală, au fost
protejate, fiecare în parte, de blocuri groase de calcar dispuse
în formă de casetă în jurul lor. Ele au fost cercetate integral pe o
înălţime de 0,40 m. În total, au fost reperate 6 bârne şi
amprentele a încă 4 distribuite circular în zona centrală a
tumulului, toate la acelaşi nivel.
Aceste bârne provin de la o amenajare de protecţie a
unei borne geodezice instalate, probabil, în jurul anului 1930,
conform unei monede din timpul lui Carol al II-lea, găsită la -
0,15 m în sfertul D, în apropierea unei bârne de lemn.
Construirea acestui adăpost a antrenat materiale arheologice
din amenajările anterioare. Astfel, la 0,65 m pe centrul movilei a
apărut, în apropierea bârnelor centrale reperate în sfertul A, un
fragment izolat dintr-o mandibulă umană. La acelaşi nivel, a fost
descoperit un mic fragment dintr-un vas-borcan de tip Dridu cu
decor în val, antrenat în strat în timpul instalării bornei. Tot aici,
a fost identificat un bloc paralelipipedic din calcar prelucrat, cu
înălţimea de 0,64 m, care era aşezat peste o amenajare
rectangulară din cărămizi moderne care proteja borna
geodezică.
În sfertul C, asupra căruia ne-am concentrat atenţia,
situaţia este mult mai complexă. După îndepărtarea stratului de
pietre, cu o grosime înregistrată pe unele locuri de până la 0,30-
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
79
0,50 m, au fost identificate patru morminte de inhumaţie, dintre
care două suprapuse.
M1 - A fost semnalat prin apariţia unei construcţii
rectangulare (casetă), realizată din plăci de calcar neregulate,
aşezate vertical, care coborau până la ca 0,48-0,51 m
adâncime. Au fost găsite în poziţia iniţială 5 asemenea plăci de
calcar, dispuse pe laturile de V, de N şi de E; latura de S a fost
complet distrusă de amenajarea unui alt mormânt, M2, aflat în
zona centrală a tumulului. Mormântul a mai fost odată afectat
prin instalarea bornei geodezice din 1930. Nivelul de
înmormântare se afla la -0,50 m faţă de nivelul actual şi la -0,15
m faţă de nivelul de distrugere al bornei geodezice. În interiorul
casetei de piatră a fost identificat un schelet incomplet aşezat
iniţial în poziţie dorsală, pe direcţia N - S, cu capul la S. Acesta
este conservat parţial, sub forma unor fragmente din membrele
inferioare găsite în poziţia iniţială. Stratul de pământ de
deasupra scheletului era castaniu deschis, întărit. Nu a fost
găsit nici un obiect de inventar.
M2 - A fost identificat la S de M1, spre centrul movilei.
Este vorba de un mormânt în groapă circulară, protejat cu
blocuri mari de calcar. Groapa, cu diametru de cca 1,20 m, a
fost surprinsă de la 0,32 m pe latura de N a profilului de V şi de
la 0,50 m, pe cea de S. Aici, limita gropii a fost serios afectată
de groapa celei de-a doua borne geodezice, mai recente,
construite din ciment. În interiorul gropii au fost identificate mai
multe fragmente de oase umane dislocate din poziţia lor iniţială
într-un strat de umplutură în amestec cu blocuri mari de calcar,
care coboară de la 0,40 la 1,17 m adâncime.
În interiorul gropii, spre S, de la 0,82 m apar zone de
pământ întărit, în alternanţă cu blocuri mari de calcar dispuse pe
verticală şi pe orizontală şi cu zone de pământ moale, care
provenea din gropile de rozătoare semnalate prin prezenţa unor
oase de la exemplare decedate. Pe o asemenea zonă am găsit
şi un fragment de vas ceramic lucrat cu mâna din pastă
grosieră. Conturul gropii este marcat la -0,30 – 0,40 m de un
aliniament circular (ring) de blocuri mari de calcar. În umplutura
gropii au fost găsite mai multe exemplare, aparent deranjate din
poziţia lor iniţială. Sub nivelul oaselor a apărut spre sud o
grupare de blocuri mari de pietre dispuse pe verticală şi pe
orizontală, care anunţă un alt nivel de amenajări. Cercetarea
acestuia nu a fost finalizată.
La exterior, în imediata apropiere a ringului de pietre
al acestui mormânt a apărut, la adâncimea de 0,50 m, o
amenajare din pietre, printre care am găsit căzute mai multe
fragmente de cărbuni şi fragmente ceramice de la o amforă de
Thasos şi dintr-un vas local lucrat la roata, probabil o cană.
Această amenajare, cu diametrul de 0,70 m, pare să fi servit ca
altar de ofrande pentru mormântul sau mormintele din
apropierea lui.
M3 - În apropierea acestei amenajări şi la
aproximativ 0,42 m sub nivelul acesteia, am identificat spre N
un schelet de adult în poziţie chircită, culcat pe dreapta, cu
capul la SE şi picioarele la NV, cu privirea spre NE; el acoperea
o suprafaţă de aproximativ 0,90 x 0,70 m, la adâncimea de 0,92
m, raportată la centrul tumulului. Scheletul a fost găsit în poziţia
iniţială şi se afla într-o stare de conservare parţială din cauza
factorilor de mediu, a acidităţii solului şi a activităţii rozătoarelor.
Cutia craniană a fost teşită de greutatea pământului de
deasupra. Din păcate o parte dintre oase lipsesc, precum
falangele mâinilor şi picioarelor, o parte din cutia toracică.
Mormântul era protejat de o construcţie circulară de pietre