Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

skeletal elements (bone, red deer antler) belonging to the
Cucuteni-Ariuşd and Wietenberg cultures in Transylvania. The
study was done using a unitary methodology (Beldiman 2007)
which takes into account all quantifiable data of the artefacts;
also the data was statistically analysed. A significant part of the
pieces were recovered from closed complexes (huts, pits). The
study revealed the existence of types that were already included
in the typological list Beldiman 2007. These are common types
which had been met in other systematically studied Neo-
Eneolithic sites. Some of these types are: points made of red
deer antler (axes-hammers); adornments (bone pendant/bead
and tubular bead); technical pieces (red deer antler blanks and
waste products) (see table 1 and figs. 1-2). The study permitted
the hypothetical identification of certain domestic unspecialized
activities which were practiced in the site by the presence of
specific artefacts: wood and stone processing (chipped stone
industry), production of bone and antler artefacts. The lot offers
new chrono-cultural and paleotechnological markers for
complex and extensive analysis of Cucuteni-Ariuşd and
Wietenberg communities from Transylvania region.
69. Şuţeşti, com. Șuțești, jud. Brăila
Punct: Terasa I
Cod sit: 44159.05
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 7/2010
Colectiv: Ionel Cândea – responsabil, Costin Croitoru (M Brăila)
Siturile de la Şuţeşti au (re)intrat relativ recent în
literatura de specialitate, odată cu iniţierea cercetărilor
arheologice. Trei puncte de interes fuseseră doar semnalate
anterior, în urma unor recunoaşteri de suprafaţă 1 . Dintre
acestea, doar pe Popină fuseseră efectuate câteva sondaje în
anii ’60 şi ’80 2 .
La debutul cercetărilor din punctele Val şi Popină s-au
efectuat şi o serie de periegheze sistematice în vederea
determinării unor noi puncte de interes arheologic, precum şi
pentru verificarea informaţiilor cu privire la prezenţa, la
suprafaţa terenului, într-un punct aflat la vest de sat, a unor
„cioburi de vase lucrate la roată, ornamentate cu striuri şi mai
rar haşuri, aparţinând culturii Dridu” 3 . Cu această ocazie s-a
identificat, la aproximativ 4 km SV de localitate şi 3 km SV de
DN 22, pe un „pinten” al terasei înalte ce înaintează în vechea
luncă a Buzăului, urmele unor aşezări. Acestea se întind pe o
suprafaţă destul de mare, atât pe terasa menţionată cât şi pe
latura sa sudică, urmele arheologice prezente în arătură fiind
răspândite pe câteva hectare. Nu au fost sesizate urme de
fortificaţie, în orice caz, cele trei margini ale terasei (de V, N şi
E) care pătrund în lunca Buzăului sunt suficient de înalte şi
abrupte pentru a oferi o protecţie naturală. Platoul respectiv
prezintă o uşoară înclinaţie spre S.
Punctul nou identificat a fost denumit Terasa I pentru
a fi deosebit de un altul similar ca dispunere, numit de noi
Terasa II. Acesta din urmă este poziţionat tot pe un „pinten”, la
700 m NE de primul. Este ceva mai mic şi mai sărac în vestigii,
de aici recoltându-se fragmente ceramice specifice culturilor
Sântana de Mureş şi Dridu.
Obiectivele cercetării:
- verificarea informaţiilor cunoscute;
- identificarea urmelor de locuire şi stabilirea
apartenenţei lor cultural-cronologice;
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
140
- identificarea unor complexe arheologice;
Pentru îndeplinirea obiectivelor propuse s-au efectuat
cercetări de suprafaţă sistematice şi câteva sondaje de mici
dimensiuni (4 x 2 m). Nu s-a identificat nici un complex, dar
materialul arheologic recoltat, destul de bogat, permite
constatarea existenţei unor aşezări, din trei perioade distincte:
- cea mai târzie dintre acestea este specifică sec.
XVII-XVIII şi este jalonată, în special, de prezenţa unor
fragmentele ceramice lucrate din pastă de culoare cărămizie şi
gri, cu nisip fin în compoziţie, utilizat ca degresant. Ceramica
este arsă oxidant pe ambele suprafeţe exterioare, miezul
rămânând cenuşiu, mai evident în cazul primei categorii. Nu
lipsesc deşi sunt mai rare ca pondere sunt fragmentele
ceramice smălţuite pe o singură parte, foarte fragmentare, în
general atipice.
- următorul nivel cronologic este pus în evidenţă de
prezenţa ceramicii cu decor vălurit precum şi a unor vase de tip
borcan cu fundul drept şi buza răsfrântă în afară, specifice
culturii Dridu. Nu este exclus ca unii bulgări de zgură să
aparţină acestei aşezări, dacă nu cumva nivelului cronologic
medieval. Alte câteva mici fragmente de „lipitură” arsă pot
aparţine oricărui nivel cronologic dintre cele trei sesizate.
- cel mai bine documentat este nivelul cronologic
specific culturii Sântana de Mureş-Cerneahov. Sunt prezente
categoriile ceramice caracteristice perioadei: fragmente de la
recipiente lucrate la roată, din pastă cenuşie, fină sau din pastă
cărămizie, specifică recipientelor romane, „de import”. Alte
fragmente aparţin unor recipiente lucrate „la mână” din pastă
grosieră. În ceea ce priveşte forma vaselor cărora le-au
aparţinut, aceasta nu se mai poate reconstitui cu suficientă
precizie, datorită fragmentării, terenul fiind supus arăturilor
sistematice. Mai multe funduri inelare, lucrate din pastă fină,
cenuşie, par să fi aparţinut unor recipiente de tipul bolurilor sau
cănilor, aşa cum o ilustrează prezenţa unei toarte lăţite. Altele,
lucrate din pastă zgrunţuroasă par să fi aparţinut unor oale cu
fundul plat.
S-au realizat patru sondaje, 4 x 2 m 2 însumând un
total de 32 m 2 cercetaţi.
Am folosit pe lângă săpătura manuală şi tehnicile
moderne ale cercetărilor de tip survey.
Obiectivele cercetărilor viitoare:
- identificarea unor complexe arheologice şi
stabilirea limitelor aşezărilor.
Note:
1. N. Harţuche, Preliminarii la repertoriul arheologic al judeţului
Brăila, în Istros, I, 1980, pp. 334-335.
2. Sondajele au fost efectuate de către N. Harţuche, Fl.
Anastasiu, V. Sîrbu; rezultatele sunt inedite.
3. N. Harţuche, op. cit., p. 334.
Bibliografie:
C. Croitoru, Cercetările arheologice de suprafaţă de la Şuţeşti,
judeţul Brăila. Punctul Terasa I, în „Acta Musei Tutovensis”, V,
2010, pp. 166-181.