Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Valentina, în această zonă semnalându-se apariţia unor noi
tuburi ceramice, la adâncimea de 1,20 m. Noua casetă (CIV
apeduct) a avut dimensiunile de 4,50 x 2 m şi a fost orientată N
- S. În urma deschiderii acestei suprafeţe (puternic afectată de
lucrări edilitare anterioare, pentru amplasarea unor conducte de
apă) a fost surprins primul apeduct, orientat N - S ce a avut
lungimea de 2,45 m, fiind descoperite şapte tuburi cu lungimea
de 0,35 m. Apeductul era racordat la un cămin realizat din
cărămidă, cu dimensiunile de 0,85 x 0,65 m şi o grosime de
0,23 m. Din latura estică a căminului pornea un alt apeduct,
orientat către proprietatea Porneală. Apeductul a fost observat
doar pe lungimea unui tub ceramic extrem de afectat.
Coordonatele casetei: N 45°10'740''; E 028°28'846''.
Săpăturile realizate pe str. Dispensarului în zona
inferioară casetei prezentate mai sus, au arătat ca terenul a fost
puternic afecta de lucrări edilitare realizate în zona prin depuneri
semnificative de piatră, până în zona clădirilor Poştei şi a CECului.
114. Ohaba Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara
Punct: Fântâna Socilor
Cod sit: 90609.02
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 118/2010
Colectiv: Marin Cârciumaru - responsabil, Elena Cristina Niţu
(UV Târgovişte), Cristian Constantin Roman (MCC Hunedoara),
Radu Ştefănescu (MJI Braşov), Ovidiu Cîrstina (CNMCD
Târgovişte)
Punctul Fântâna Socilor se află la o distanţă de 5-6
km de peştera Bordul Mare (sat Ohaba Ponor, com. Pui, jud.
Hunedoara), la o altitudine de 965 m. În anul 2009 au fost
descoperite mai multe piese litice încadrate paleoliticului
mijlociu. Materialul litic a fost descoperit în mare parte in situ,
într-un profil săpat de localnici pentru amenajarea unui drum.
De asemenea, lângă aşezarea musteriană, a mai fost
descoperită o aşezare dacică.
În 2010 a fost efectuat un sondaj de verificare în
punctul cu descoperiri paleolitice. Cu ocazia aceasta au fost
recuperate mai multe materiale litice. Piesele sunt reprezentate
prin aşchii, o parte din ele fiind retuşate, fragmente de aşchii şi
nuclee fragmentate. Materia primă din care sunt debitate este
silexul, sursa fiind locală. Acesta se găseşte din abundenţă în
apropierea aşezării, sub formă de conglomerate, care apar la zi
pe platoul de la Fântâna Socilor. Din punct de vedere
tehnologic, o parte din piese provin dintr-un debitaj Levallois,
fiind destul de caracteristice şi uşor de încadrat. Acestea sunt
aşchii fine, cu talon faţetat şi bulb proeminent, caracteristicile
morfo-tehnice pledând pentru încadrarea lor în categoria
produselor Levallois. Având în vedere raritatea uneltelor
Levallois în musterianul din România, cercetările din acest
punct trebuie continuate şi în anii următori.
Cu ocazia săpăturilor din aşezarea paleolitică, s-au
continuat şi cercetările de pe platoul Fântânii Socilor, unde a
fost descoperită aşezarea dacică. Materialele recuperate aparţin
fazei a III-a de dezvoltare a civilizaţiei dacice (sec. I a.Chr. - I
p.Chr.). Ceramica aparţine celor trei categorii: grosieră, fină,
semi-fină. În ciuda faptului că sunt puţine ornamente şi forme
reconstituibile grafic, factura materialului pledează pentru faza a
III-a. Toată ceramica descoperită poate fi corelată cu
descoperirile din peştera Bordul Mare şi cu cele de pe Bordul
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
208
Mic. Având în vedere cantitatea mare de zgură descoperită în
jurul aşezării, asociem descoperirile cu o locuire specializată pe
reducerea minereului de fier.
Abstract
On the plateau of the Fântâna Socilor (Ohaba Ponor), we
discovered two sites that belong to Middle Palaeolithic and the
Dacian Period. In the Mousterian settlement we found lithic
material that belongs to Levallois technique. Near the
Palaeolithic settlement we collected pottery, framed in Phase III
of development of the Dacian Civilization.
115. Ohaba Ponor, com. Pui, jud. Hunedoara
Punct: Peştera Bordul Mare
Cod sit: 90609.01
Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 118/2010
Colectiv: Marin Cârciumaru - responsabil, Elena Cristina Niţu
(UV Târgovişte), Radu Ştefănescu (MJI Braşov), Ovidiu
Cîrstina, Daniela Iamandi (CNMCD Târgovişte)
Peştera Bordul Mare de la Ohaba Ponor (com. Pui,
jud. Hunedoara) este situată la marginea satului Ohaba Ponor,
fiind săpată într-o bordură calcaroasă a munţilor Şureanu. Prin
poziţia sa, aceasta domină întreaga depresiune a Haţegului,
ceea ce a constituit probabil o motivaţie destul de importantă
pentru alegerea acestei aşezări de către comunităţile paleolitice.
Peştera Bordul Mare a fost cercetată în mai multe
etape arheologice. Prima campanie de cercetări arheologice s-a
desfăşurat între 1923 şi 1929 sub conducerea lui M. Roska,
care şi-a axat săpăturile pe terasa din faţa peşterii şi puţin în
interiorul acesteia 1 . Săpăturile realizate de M. Roska, cât şi
materialele arheologice descoperite de acesta, nu au fost
exploatate suficient din punct de vedere ştiinţific. Trebuie să
precizăm că cel mai bogat material musterian din această
peşteră, dar şi în comparaţie cu toate peşterile care prezintă
urme de locuire din paleoliticul mijlociu, a fost descoperit în
această perioadă. Mai mult, determinările stratigrafice realizate
sunt destul de pertinente, M. Roska descriind patru niveluri
musteriene, acestea fiind identificate şi în campaniile de
săpături ulterioare. De asemenea, tot în această perioadă au
fost descoperite singurele fosile umane încadrate de Istvan
Gaal omului de Neanderthal.
În perioada 1954 - 1955, cercetările arheologice din
această peşteră au fost reluate de un colectiv condus de C.S.
Nicolăescu-Plopşor, iar în 1983, 1986 şi 1994, Al. Păunescu
realizează câteva sondaje de verificare 2 .
Săpătura din acest an a constat dintr-o secţiune de 4
m 2 , situată în partea stângă a peşterii, în mijlocul acesteia. La
aproximativ 0,97 m adâncime de la punctul 0 (diferenţa dintre
punctul 0 şi suprafaţa solului este de 90 cm), a fost descoperită
o crustă de calcit, foarte friabilă, având o grosime cuprinsă între
0,03 şi 0,09 m. Din această crustă au fost luate probe pentru
datări absolute. Succesiunea stratigrafică stabilită în urma
acestei campanii va fi descrisă în continuare, împreună cu
descoperirile cele mai importante realizate.
Strat 1: lutos, slab argilos, cu aport de calcar de dimensiuni
foarte mici, prezent în cantităţi mari; mai rar sunt prezente şi
bucăţi de calcar de dimensiuni medii.