Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

omogenă, compactă, de culoarea brun închisă, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 13 se află în c.B7 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,10 faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la - 0,17m. Limitele sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma sa este rectangulară, colţurile drepte şi este orientat NE-SV. Dimensiunile sunt de 2,10 x 1 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 14 se află în c.B6 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,10 faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,18 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma este ovală şi este orientat N-S. Dimensiunile sunt de 1,70 x 1,00 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl. 15 se află în c.B6 şi a apărut, după răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,10 faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la - 0,50m. Limitele sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Forma este rectangulară, are colţurile drepte şi este orientat NE - SV. Dimensiunile sunt de 1,55 x 0,75 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. SI se află în c.B5. A fost trasată în urma descoperirii unor fragmente ceramice. Dimensiunile secţiunii sunt: 5 x 1,50 m. Fragmentele ceramice, împrăştiate pe o suprafaţa de cca. 6 m 2 , au fost găsite la o adâncime 1 m faţă de nivelul actual de călcare, într-un strat de culoare brun-închis, ce corespunde codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Pentru a verifica existenţa unor gropi sau obiective de altă natură, secţiunea a fost adâncită până la -0,30 m de la nivelul descoperirii. După amplasarea fragmentelor ceramice, secţiunea a fost orientată pe axa est-vest. Descrierea fragmentelor ceramice: au fost identificate trei parţi de vase diferite, respectiv, două fragmente de bază care se unesc și două fragmente de bază, la care se adaugă un fragment de corp şi o altă bază a unui vas. Ca element decorativ este întâlnit butonul de formă alungită, de dimensiuni mari şi mici. Arderea este oxidantă, pasta este semifină, iar suprafaţa fragmentelor este netezită. După caracteristici, vasele par a fi bitronconice. Numărul fragmentelor ceramice este mare: mai mari de 30 mm - un singur fragment, iar sub 30 mm sunt 45 bucăți. Complexul poate fi interpretat ca fiind resturile unui popas sau a unei locuinţe de tip adăpost temporar. SII se află în c.B6. A fost trasată în urma descoperirii unor fragmente ceramice. Dimensiunile secţiunii sunt: 1 x 1 m. Fragmentele ceramice au fost împrăştiate pe o suprafaţă de cca. 8 m 2 ; au apărut la adâncimea de -0,13 m faţă de nivelul actual de călcare, într-un strat de culoare brun-închis, care corespunde codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Pentru a verifica existenţa unor gropi sau obiective de altă natură, secţiunea a fost adâncită până la -0,60 m de la nivelul descoperirii. După amplasarea fragmentelor, secţiunea a fost orientată pe axa E - V. Descrierea fragmentelor ceramice: Din Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 232 secţiunea SII avem: o buză, pereţi de vase și trei butoni perforaţi, având rol decorativ şi funcţional. Fragmentele prezintă elemente comune pentru ardere, pastă şi culoare. Astfel, arderea este slab reducătoare; pasta este semifină, de culoare cafenie, iar suprafaţa este poroasă. În această secţiune numărul fragmentelor ceramice este destul de mare: avem 9 fragmente cu dimensiunile mai mari de 30 mm, iar sub 30 de mm sunt 46 bucăți. Arderea este oxidantă, incompletă; pasta este semifină, iar culoarea cafenie. Aceste vase sunt şi ele bitronconice. Complexul poate fi interpretat ca reprezentând urmele unui popas sau locuinţă de tip adăpost temporar. Trebuie avută în vedere existenţa, în apropiere, a unei mari aşezări a culturii Tiszapolgar, cu ceramică asemănătoare. SIII se afla în c.C3. A fost trasată în urma descoperirii unor fragmente de cărbune, într-o pată de cenuşă, la adâncimea de -0,20 m faţă de nivelul actual de călcare, într-un strat de culoare brun-închis, care corespunde codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Diametrul petei a fost de cca. 0,45 m. Dimensiunile secţiunii sunt: 2 x 2 m. În urma cercetării au fost găsite oase de pasăre şi câteva fragmente ceramice de mici dimensiuni. Descrierea fragmentelor ceramice: în SIII s-au găsit trei fragmente ceramice datând din perioada medievală. Unul dintre aceste fragmente prezintă un decor cu pastă albă pe fond negru, reprezentat printr-o bandă cu lățimea de cca. 6 mm. Două fragmente de dimensiuni mici sunt smălţuite. Arderea este oxidantă, iar pasta este fină. După tehnica de prelucrare şi ornament, aceste fragmente pot fi datate în secolele XVIII - XIX. Tot în această secţiune s-a găsit şi chirpici ars. Complexul poate fi interpretat ca fiind o vatră. Ca elemente de datare dispunem exclusiv de materialul ceramic provenind din secţiunile cercetate (SI, SII). Un fragment de buză cu diametrul de 310 mm, cu fragmente ceramice pisate în compoziţia pastei, de culoare brună, arderea slab reducătoare şi suprafaţa poroasă, cu mânere-urechi indicând apartenenţa la epoca eneolitică, aparține culturii Tiszapolgar. Ulterior, la orizontul epocii romane, au fost identificate câteva complexe (C1, C3, C4, C8-C15) reprezentând morminte sarmatice, care se află pe latura sudică a sitului. În nici un mormânt nu s-a descoperit material arheologic. Însă, având în vedere asemănarea gropilor de morminte din situl 03, cu cele din situl 02, datate după materialul arheologic găsit, de sec. I - III p.Chr., atribuit din punct de vedere cultural sarmaţilor, putem presupune că şi în cazul de faţă avem de-a face cu o necropolă sarmatică. În apropiere de sit, în partea de V şi în partea de E, pe arătură, am găsit materiale arheologice aparţinând epocii romane şi Evului mediu timpuriu. Materialul arheologic din SIII este datat, după ceramica găsită în vatră, în secolele XVIII - XIX. Situl identificat, cu ocazia construirii autostrăzii Arad- Timişoara, a fost inedit până la data construirii tronsonului Seceani-Gearmata, al autostrăzii Arad-Timișoara, anterior nefiind menţionat în literatura de specialitate, deşi în apropiere, la punctul Jadani Iugosloveni, au fost descoperite materiale din vremea culturilor: Bucovăţ, Vinča C şi Tiszapolgar. Tot aici au apărut şi materiale ceramice ce aparţin culturii Coţofeni. 130. Sibiu, jud. Sibiu Punct: Strada Ocnei Cod sit: 143469.22 Autorizaţia de supraveghere arheologică nr.188/2010
Colectiv: Petre Beşliu Munteanu – responsabil, Claudia Urduzia (MN Brukenthal) Asistenţa arheologică la săpăturile pentru înlocuirea conductei de canalizare de pe strada Ocnei din Sibiu au fost efectuate în baza contractului nr. 2327 din 1.09. 2010 şi a autorizaţie de supraveghere arheologică nr.188 din 2010 în perioada septembrie - noiembrie 2010. Asistenţa arheologică a fost încredinţată potrivit contractului unui singur arheolog, Petre Beşliu Munteanu şi, în lipsa acestuia, Claudia Urduzia. Săpăturile pentru înlocuirea conductelor de canalizare de pe strada Ocna au fost precedate de aceleaşi lucrări pe străzile Târgul Fânului şi Engels unde nu s-a solicitat asistenţa arheologică. În capătul dinspre strada Ocnei, şanţul practicat pe strada Engels a intersectat urmele unor substrucţii din cărămizi din perioada post medievală. Terenul este cunoscut prin săpături de salvare mai vechi efectuate în 1998 şi prin cercetarea sistematică a casei cu numărul 22 de pe strada Ocna. 1 Substrucţiile Porţii Ocnei sau cele în legătură fortificaţia au ieşit la iveală în urma săpăturii mecanice şi au fost bine evidenţiate într-un şanţ ”generos”. Podul din faţa Porţii Ocna Dintre amenajările podului, în malul şanţului a fost evident un parapet format din loazbe prinse pe stâlpi din lemn dispuşi vertical. Stâlpii au fost înfipţi în solul negru. Între parapet şi substrucţiile Porţii Ocnei este o distanţă de 90 cm. Amenajarea din lemn este ulterioară zidului din piatră. Substrucţiile Porţii Ocna Săpătura mecanică a dezvelit un zid din pietre lat de 1,50 m - 1,80 m, cu o fundaţie adâncă de 1 m. Spre exterior, zidul lasă o crepidă de 0,30 m. Pe soclu se înalţă un zid din pietre şi cărămizi de 4-5 cm grosime. Talpa zidului a fost aşezată pe o reţea de stâlpi din lemn înfipţi în pământ. Densitatea mai mare a stâlpilor este la marginea tălpii zidului. În suprafaţa săpată au apărut nouă stâlpi. Un al doilea zid din structura porţii intersectat de săpătura mecanică are lăţimea de 1,80 şi a fost urmărit până la adâncimea de 2,50 m faţă de solul actual. Sub nivelul de construcţie se vede un strat de pietriş cu fragmente de cărămizi. Sub el s-a depus pământ negru cu resturi de lemne. Nivelul de construcţie este la -1,85 faţă de solul actual şi cu 50 cm deasupra nisipului(solul viu). Deasupra nivelului de construcţie este un strat gros de 30-40 cm de pământ brun-verzui cu fragmente de cărămizi.. Superior este aşezat pământ brun nisipos în care au fost amenajate construcţiile din lemn(parapetul podului) . Pe malul estic, la baza zidului Porţii Ocnei a rămas o grămadă de pietre şi cărămizi. Peste ea s-a depus pământ negru, mâlos. Pe malul opus, de la -1,80 m în jos se vede pământ negru, mâlos. Peste el s-a aşezat un strat de pământ negru cu resturi de lemne, lat de 0,20-0,30 m şi unul superior de pământ negru-verzui, la fel de consistent. Caseta de 1,70 x 2 m practicată în zona Porţii Ocnei a avut ca finalitate evidenţierea stratigrafiei arheologice a terenului, traseul laturii Porţii Ocnei fiind evidenţiat de săpăturile mecanice anterioare. Intenţia săpăturii controlate a fost de a stabilii raporturile stratigrafice între cele mai vechi construcţii din lemn, fundaţiile din piatră ale turnului şi clădirea adosată. Dimensiunile reduse ale casetei se datorează vecinătăţii şcolii. Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 233 Şantierul a pus la dispoziţie doar un excavator şi excavatorist. Astfel că, în straturile adânci, săpătura a fost efectuată de arheolog şi excavatorist. Două din laturile turnului şi ale presupusei barbacane au constituit maluri ale casetei. În general, depunerile arheologice au fost deranjate de o groapă de var modernă. Numai pe profilul mai îngust, de sud, a înregistrate până la adâncimea de 2,60 m depuneri arheologice neafectate de groapa de var. Nivelele de depunere şi amenajările inferioare au primit o atenţie aparte, în săpăturile anterioare ieşind la lumină stâlpi din lemn dispuşi asimetric. Ipoteza unei palisade devenise credibilă. În realitate, stâlpii din lemn dispuşi asimetric, adânc înfipţi în nisipul aluvionar sau în solul mâlos au avut menirea de a consolida terenul, pregătindu-l pentru construcţia masivă din piatră şi cărămidă. Densitatea lor este mai mare sub talpa fundaţiilor turnului. Amenajarea are limita exterioară în faţa turnului, în zona presupusei barbacane. Stâlpii aveau diametrul de 15 - 20 cm. Terenul în care s-a efectuat substrucţia cu piloţi prezenta depuneri de mâl cu fragmente ceramice, bucăţi de lemn şi de chirpici. La adâncimea de 2 m a apărut o structură de zidărie legată de fundaţia turnului, suprapusă de straturi de arsură compactă sau de depuneri de pământ cu arsură. Stratul superior, gros de 0,70 m, are în compoziţie pietriş şi pigmenţi de mortar. El este suprapus de un strat de dărâmături în care a fost fundată o construcţie modernă. Stratigrafia şanţului de canalizare între casele de la nr.27-29. La adâncimea cuprinsă între 1,20 şi 1,90 m se observă pământ negru, mâlos. Între -0,90 m şi - 1,20 m se vede pietriş. Stratul de depunere dintre -0,80 -0,90 m conţine dărâmături. Stratul superior de 0,20 m grosime are pigmenţi de arsură; între -0,60 -0,30 m este pietriş; sub cota -1,70 m s-a depus nisip. Stratigrafia şanţului în dreptul casei nr. 31 Stratul inferior este format din nisip. Deasupra este pământ negru cu arsură (-1,20 -1,50 m); stratul de pietriş superior are grosimea de 0,40 m; nivelul superior (-0,70 -0,50 m) este format din dărâmături; superior lui este un strat de pietriş şi la suprafaţă asfalt. Adâncimile au fost date faţă de nivelul actual al străzii. Din săpătura mecanică au fost recuperaţi şi predaţi spre conservare stâlpi din lemn cu următoarele dimensiuni: 80 x 10 x 12 cm; 100 x 20 x 20 cm; cm; 170 x 13 x 13 cm; 50 x 6 x 6 cm şi o scândură de 15 x 5 cm. Fragmente ceramice medievale provin din nivelul medieval inferior, pe care s-au aşezat constructorii fortificaţiei. Săpătura preventivă din 2010, cercetările arheologice de salvare din 1998 şi observaţiile prilejuite de săpăturile de canalizare au permis evidenţierea stratigrafiei şi morfologiei generale a Turnului Ocnei. Rezultatele finale vor fi publicate în sinteză. O bună parte din substanţa arheologică a zonei a fost distrusă datorită săpăturilor mecanice necesare, dar planificate şi organizate deficient. Perspectiva remodelării arhitectonice a zonei şi a distrugerile istorice obligă ca rezultatele cercetării arheologice să fie luate în considerare şi valorificate. În acest moment nu există o placă de informare a turiştilor în zona Porţii Ocnei, un acces important în oraşul medieval. De asemenea, este necesară implicarea directă şi mai activă a consilierilor Direcţiei pentru Cultură Sibiu în promovarea şi protejarea urmelor sitului arheologic.
Page 2 and 3:
Această publicaţie apare cu sprij
Page 5:
Cuprins Lista siturilor arheologice
Page 9 and 10:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
transporta apele pluviale spre un b
Page 15 and 16:
În S8, c.1-4, a fost surprins col
Page 17 and 18:
piatră prinse cu mortar, pare să
Page 19 and 20:
0,65 m lăţime; înălţimea pân
Page 21 and 22:
străchini sau vase de bucătărie)
Page 23 and 24:
antropice. Acumularea unor astfel d
Page 25 and 26:
(maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
Page 27 and 28:
După trei campanii arheologice, pr
Page 29 and 30:
înregistrate de rețeaua rutieră
Page 31 and 32:
excavaţia s-a desfăşurat la adâ
Page 33 and 34:
funcționalității acestuia, dar
Page 35 and 36:
conexate perioadei de utilizare a a
Page 37 and 38:
cenuşii lucrate la roată, de fact
Page 39 and 40:
Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
Page 41 and 42:
afirmăm că fragmentele ceramice f
Page 43 and 44:
mai fost surprinse urme ale nivelur
Page 45 and 46:
(Starčevo-Criş culture) and to En
Page 47 and 48:
La ieşirea din oraşul Gheorgheni
Page 49 and 50:
până la construcţia C.A.P şi s-
Page 51 and 52:
Săpătura a fost condusă conform
Page 53 and 54:
vegetale, ce ar putea să reprezint
Page 55 and 56:
izantine flancată de două turnuri
Page 57 and 58:
vatră, amenajare identificată la
Page 59 and 60:
confirmată de fibula de fier și d
Page 61 and 62:
ceea ce este normal pentru marginea
Page 63 and 64:
26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
Page 65 and 66:
lor de verificare până în acest
Page 67 and 68:
practicat în jumătatea vestică a
Page 69 and 70:
măsură, ace de păr şi ace de cu
Page 71 and 72:
the realisation of the repertoire o
Page 73 and 74:
faptul că necropolele din sectorul
Page 75 and 76:
fost finanţate de la bugetul de st
Page 77 and 78:
Prezenţa străzii, intens circulat
Page 79 and 80:
SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
Page 81 and 82:
Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
Page 83 and 84:
Au fost, de asemenea, efectuate tre
Page 85 and 86:
sistemul de caroiere a suprafeţei
Page 87 and 88:
lângă ceramică şi oase, în cad
Page 89 and 90:
Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
Page 91 and 92:
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
Page 93 and 94:
instalaţiei portuare. A fost ident
Page 95 and 96:
of the site and consisted in finish
Page 97 and 98:
cercetării celui sudic, a relaţie
Page 99 and 100:
acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
Page 101 and 102:
cotă de -4,60 m faţă de nivelul
Page 103 and 104:
Şantierul Poiana Cireşului de la
Page 105 and 106:
fragmente pe nivelul de călcare. P
Page 107 and 108:
fragmente de la un vas de mari dime
Page 109 and 110:
piatră, os şi silex. Există o fo
Page 111 and 112:
A fost amplasată în jumătatea su
Page 113 and 114:
complexul a fost întâi „purific
Page 115 and 116:
fază 1, identificată în zona est
Page 117 and 118:
largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
Page 119 and 120:
Abstract In 2010 we finished the di
Page 121 and 122:
C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
Page 123 and 124:
numit de noi C5, avea drept perete
Page 125 and 126:
a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
Page 127 and 128:
SV-NE, un canal roman din piatra, C
Page 129 and 130:
Rezultatele cercetărilor de până
Page 131 and 132:
Subliniem totodată importanţa deo
Page 133 and 134:
ceramic scos la iveală, în epoca
Page 135 and 136:
Tot în zona de NE a săpăturii,
Page 137 and 138:
o serie de periegheze în zona înt
Page 139 and 140:
celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
Page 141 and 142:
stratigrafică; astfel, cultura Cuc
Page 143 and 144:
70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
Page 145 and 146:
semifină, bine omogenizată, culoa
Page 147 and 148:
- stratul 2, umplutură modernă di
Page 149 and 150:
apariția materiei prime și a rebu
Page 151 and 152:
- Nivel de prundiş bine tasat ames
Page 153 and 154:
anterioară (L12/2009) şi un nivel
Page 155 and 156:
de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au f
Page 157:
RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 160 and 161:
Page 162 and 163:
79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
Page 164 and 165:
cercetată, la cote diferite, în f
Page 166 and 167:
85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
Page 168 and 169:
foste benzinării, blocul-turn Romt
Page 170 and 171:
Cercetările arheologice preventive
Page 172 and 173:
La S de pivniţă, au fost descoper
Page 174 and 175:
Având în vedere că cercetarea ar
Page 176 and 177:
92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
Page 178 and 179:
Descoperirile din perioada sec. VI
Page 180 and 181:
- statuetă masculină (fragment) (
Page 182 and 183:
Lista Monumentelor Istorice 2004. S
Page 184 and 185: şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
Page 186 and 187: În interiorul acesteia s-a descope
Page 188 and 189: sudică a SXI, aflat în vecinătat
Page 190 and 191: Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
Page 192 and 193: Inventarul funerar: două mărgele
Page 194 and 195: Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
Page 196 and 197: pigmenţi de cărămidă şi bucă
Page 198 and 199: zonă, realizata în opus mixtum, s
Page 200 and 201: Căminului Cultural din localitatea
Page 202 and 203: Planimetria staţiunii arheologice
Page 204 and 205: 111. Murani, com. Orțișoara, jud.
Page 206 and 207: esturile unei unelte de fier slab c
Page 208 and 209: profilul gropii, că aceasta este d
Page 210 and 211: Valentina, în această zonă semna
Page 212 and 213: cercetărilor arheologice din anul
Page 214 and 215: otunjită, un umăr pe care se afla
Page 216 and 217: un vas de culoare cenuşie din past
Page 218 and 219: staţia totală, ei constituind axu
Page 220 and 221: ei nu au fost găsite în SII şi I
Page 222 and 223: de cărbune şi pământ ars la ro
Page 224 and 225: cărbune. Pe marginea sudică a fos
Page 226 and 227: prăbuşindu-se spre zona central-n
Page 228 and 229: 5,50, iar a şanţului C2, în drep
Page 230 and 231: fragment de silex (lamă) de culoar
Page 232 and 233: codul 7.5YR4/4 din catalogul Münse
Page 236 and 237: Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
Page 238 and 239: adâncimea reală, aşa cum am ară
Page 240 and 241: Chiar dacă avem de-a face cu o loc
Page 242 and 243: fost surprins şi un strat de cca.
Page 244 and 245: pe latura nordică şi nord-estică
Page 246 and 247: Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Ce
Page 248: RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
Page 251 and 252: 141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
Page 253 and 254: ceramice, cărbune, cărămizi frag
Page 255 and 256: HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
Page 257 and 258: 4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
Page 259 and 260: 5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
Page 261 and 262: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 263 and 264: 8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
Page 265: INDICI
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294:
show all

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?