Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Rezultatele cercetărilor de până acum se
concretizează în:
- o necropolă de 12 morminte de incineraţie; unul cu o
urnă tip amforă din pastă cenuşie cu decor incizat (crenguţă de
brad); datare: a doua jumătate a sec. III;
- o necropolă de 17 morminte de inhumaţie, unele
orientate N - S; inventar: mărgele, fibule cu piciorul întors pe
dedesubt sau cu piedică laterală, recipiente de lut (oale
modelate cu mâna, căni modelate la roata cu turaţie rapidă,
unele cu decor lustruit; datare: sec. IV;
- o necropolă de 27 morminte de inhumaţie orientate
V - E; inventar: piepteni bilaterali de os, recipiente de lut
modelate la roata cu turaţie rapidă (oale), catarame cu verigă
ovală, piese de armament (pumnal fier), depunere de oase de
cal (?); datare: a doua jumătate a sec. VI - prima jumătate a
sec. VII;
- o necropolă cu peste 100 de morminte de inhumaţie,
unele cu nişă în dreptul capului (2); inventar tezaur monetar din
sec. XII, inele de tâmplă; datare: sec. XII.
Din cauza neînţelegerilor cu proprietarul terenului din
punctul Necropolă a fost deschis un sondaj de verificare în zona
aşezării (3 x 2 m).
Menţionez că aici au fost dezvelite în anii anteriori
următoarele ansambluri arheologice:
- aşezare: 12 complexe: locuinţe, uneori cu instalaţii
de foc, gropi menajere; inventar: ceramică modelată la roata cu
turaţie rapidă, de culoare roşie, de factură romană dar şi cu
mâna (căţui); datare: a doua jumătate a sec. III.
- aşezare: 18 complexe: locuinţe, unele cu instalaţii de
foc, cuptoare de ars ceramică, gropi menajere; inventar: fibulă
cu piciorul întors pe dedesubt, ceramică cenuşie modelată la
roata cu turaţie rapidă; datare: sec. IV.
- aşezare: 18 complexe: locuinţe adâncite în pământ,
unele cu instalaţii de încălzire, ceramică modelată la roata cu
turaţie rapidă, de culoare cenuşie (căni cu cioc de scurgere), cu
ornamente lustruite sau ştampilate, pieptene bilateral de os;
datare: sec. VI.
- aşezare: 20 complexe: locuinţe adâncite în pământ
prevăzute cu instalaţii de încălzire (vetre sau cuptoare din
pietre); ceramică modelată cu mâna sau la roata cu turaţie
înceată, împungătoare de os; datare: sec. VIII.
- aşezare: 10 complexe: locuinţe adâncite în pământ,
unele cu instalaţii de încălzire, ceramică modelată la roata cu
turaţie rapidă şi înceată, de culoare cărămizie (oale, cazane de
lut), cu ornamente incizate; datare: sec. XII.
Necropolă
Cpl.405 - M193 (1/2010): mormânt de incineraţie în
urnă. Probabil infans I/II. Urna este reprezentată de o oală din
pastă cenuşie fină, modelată la roata cu turaţie rapidă. Fără alt
inventar. Mormântul aparţine probabil celei de a doua jumătăţi a
sec. III şi începutul celui următor.
Cpl.406 (2/2010) (urme de locuinţă): în zonele de N şi
de V a casetei s-a conturat o parte dintr-o locuinţă. Orientare N -
E. Pământul de umplutură a locuinţei, împreună cu materiale
ceramice au fost depistate în jur de 0,30 m de la nivelul de
călcare. Conturul locuinţei a putut fi precizată la 0,80 m. După
0,10 m nu a mai putut fi sesizată. Menţionăm însă că groapa
locuinţei a fost deranjată în epoca modernă, deoarece la 0,45 m
s-a găsit o monedă modernă.
Inventar: în mijlocul locuinţei, -0,53 m ceaşcă
modelată la roata cu turaţie rapidă din pastă roşie portocalie.
Totodată s-au recuperat mai multe fragmente de ceramică şi
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
127
oase.
Cpl.407 (3/2010): s-a conturat la 0,80 m în partea
sudică a casetei. În prima fază s-au conturat dimensiunile unei
gropi mici, cu un diametru maxim în jur de 0,80 m, pe lângă
aceasta pământul prezenta o culoare brună, cu urme multe de
chirpici. O parte a gropii a fost tăiată de un complex cu un strat
gros de chirpici şi cenuşă, denumit 3/B, iar groapa cu un
pământ negru complexul 3/A. Sub nivelul de pământ brun şi
chirpici, apare, ca şi în partea cealaltă a gropii, un strat de
ceramică.
Inventar: cantitate impresionantă de fragmente
ceramice modelate cu mâna; epoca preistorică (între -0,90-1,16
m).
Cpl.408 (4/2010): s-a conturat de la peretele N la cca.
0,35-0,40 m spre mijloc, dar se întinde spre N - E, intrând în
peretele casetei. A fost observat la o adâncime de 0,80 m de la
nivelul de călcare, putând fi documentat până la cca. 1,10 m.
Reprezintă un strat gros de chirpici, de cca. 0,25-0,30 m.
Inventar: bucăţile mari de chirpici, oase de animale şi
fragmente ceramice portocalii şi cu pereţi groşi, modelate cu
mâna; rotulă de oaie.
Cpl.409 (5/2010): s-a conturat pe lângă partea estică
a complexului 4, intrând în acesta. Este o groapă rotundă care
intră în peretele casetei; adâncime între 0,89-1,59 m.
Inventar: un dinte, probabil de cal şi un fund de vas
ceramic.
Cpl.410 (6/2010): cercetat doar cca. 25% din totalul
suprafeţei sale; adâncimea între -1-1,60 m.
Inventar: câteva fragmente ceramice şi un os de
animal.
Cpl.411 (7/2010, 211): identificat în penultima zi a
săpăturii în peretele vestic al casetei la o adâncime de -1 m.
Este un strat gros de chirpici, peste aceasta fiind depistat un
strat negricios de pământ compact. Inventar: fără inventar.
Aşezare
Cpl.1/2010
În peretele nordic al casetei la -0,90 m s-a putut
observa foarte clar o pată neagră care intră în perete. Adâncind
cu 0,05 m a apărut conturul gropii; adâncimea: -0,85-0,95 m;
lungime 6 m: complexul pare a fi perforat de o groapă modernă.
Inventar: fragmente ceramice, două maxilare de oaie,
fragmente de chirpici şi o bucată de piatră. [Radu Harhoiu]
62. Silvaşu de Jos, oraş Haţeg, jud. Hunedoara
Punct: Dealu Ţapului
Cod sit: 87601.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 43/2010
Colectiv: Sabin Adrian Luca – responsabil (ULB Sibiu, MN
Brukenthal), Dragoş Diaconescu, Florian Dumitrescu-Chioar,
Gheorghe Vasile Natea, Vasile Palaghie, Raluca Maria
Teodorescu (MN Brukenthal), Cristian Constantin Roman, Sorin
Tincu (MCC Hunedoara), Aurelian Rusu (ULB Sibiu)
Situl arheologic se află situat în partea nordică a
localităţii Silvaşu de Jos, într-o zonă deluroasă şi constă în
existenţa a şapte movile, dintre care trei se remarcă printr-o
elevaţie mai mare (numite de noi M1, M2 şi M3). Cercetările
întreprinse începând cu anul 2006 au vizat în mod principal
movila M1, a cărei parte nordică a fost parţial afectată de un
drum de exploatare ce leagă Silvaşu de Sus de Ocolişu Mare.