Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Săpătura a fost condusă conform concepţiei şi<br />
metodologiei formulate deja şi publicate (C.A. XI. t.1) în cazul<br />
şantierului Hârşova - tell.<br />
Tehnicile de săpătură au avut în vedere săparea<br />
foarte atentă a fiecărei unităţi stratigrafice astfel încât să poată fi<br />
observate şi înregistrate toate atributele fiecăreia.<br />
O atenţie deosebită a fost acordată în această<br />
campanie unităţilor stratigrafice descoperite în spaţiile construite<br />
respectiv în SL105 şi SL106.<br />
În cazul C2017 şi C2008 – zone cu depuneri<br />
menajere s-a studiat cu deosebită atenţie compoziţia şi<br />
structura spaţială a diferitelor tipuri de artefacte şi ecofacte cu<br />
intenţia de a se putea obţine date cât mai complete privind<br />
paleoeconomia şi strategiile de gestionare a resurselor.<br />
S-a realizat analiza complexă a datelor stratigrafice<br />
obţinute, realizarea secvenţelor stratigrafice pentru aceste<br />
complexe şi analiza mobilierului arheologic în principal a<br />
ceramicii în funcţie de Diagrama Secvenţelor Stratigrafice.<br />
În studierea ceramicii a fost utilizată concepţia<br />
cronostratigrafică utilizată începând din 1993 pe acest şantier<br />
corelată cu metodologia specifică definită şi publicată în 2003.<br />
Strategia eşantionării<br />
Consecinţă a suprafeţei restrânse ce poate fi<br />
cercetată în această zonă a tell-ului, accentul a fost dirijat<br />
preponderent spre obţinerea unor date cât mai concludente<br />
privind caracteristicilor locuirilor umane şi a evidenţierii<br />
strategiilor de gestionare a diferitelor tipuri de resurse.<br />
Astfel, eşantionarea a avut drept obiectiv principal<br />
definirea stratigrafică şi culturală a diferitelor unităţi stratigrafice<br />
iar în funcţie de starea lor de conservare au fost prelevate<br />
eşantioane ce au fost tratate sub jet de apă în coloane de site<br />
de 4 şi 1 mm.<br />
Ulterior, resturile rezultate de la tamisare au fost triate<br />
în funcţie de materialul primar, prelucrate tipologic şi statistic<br />
pentru a putea fi interpretate.<br />
Principalele complexe <strong>arheologice</strong> cercetate<br />
C2017 reprezintă o zonă menajeră surprinsă pe toată<br />
suprafaţa cercetată, respectiv a St.20. Aceasta a fost observata<br />
imediat sub distrugerea SL106 (US20055). C2017 prezintă o<br />
înclinare semnificativă de la N spre S şi de la V spre E (de la<br />
jumătatea St. 20 către marginea de E a acestuia). Ea era<br />
formată din următoarele unităţi stratigrafice :<br />
- US20056- în c.A1-3, B1-3, cu o grosime de aproximativ 0,10 m<br />
în zona de N şi 0,07 m în cea de S a sectorului;<br />
- US20057 - în c.A1 cu o grosime de 0,01 cm, fiind de fapt o<br />
lentilă de cenuşă;<br />
- US20059 - în c.A1 cu o grosime de aproximativ 0,02 m, fiind<br />
tot o lentilă de cenuşă;<br />
- US20058=20150- a fost observată şi cercetată în c.A1-3, B1-<br />
3, C1-3, D1-3; acest US a primit două numere de înregistrare<br />
deoarece a fost înregistrat atât în profilul de E, cât şi în cel de V;<br />
la demontare s-a constatat că era un singur nivel de deşeuri<br />
menajere, cu aspect microstratificat în zona de S a sectorului<br />
(respectiv c.A3 B3 C3); grosimea sa variază de la 0,10-0,15 m<br />
în nordul sectorului şi până la 0,20-0,30 m în sudul acestuia;<br />
- US20148-B1 C1 D1 D2 D3, cu o grosime ce variază de la N<br />
(20 cm) la S (10 cm ), în c.D1 şi D2, la baza US-urilor au fost<br />
observate foarte multe scoici, fragmente întregi, toate foarte<br />
fragile.<br />
- US. 20149-în c.D1-fiind o lentilă de cenuşă, cu o grosime de<br />
aproximativ 4-5 cm şi o lungime de cca. 40 cm .<br />
<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />
49<br />
Grosimea întregului complex 2017 creşte de la N<br />
(aproximativ 25 cm) către zona de S a sectorului (aproximativ<br />
40 cm).<br />
In zona de N a complexului (US20058 - în c.B1, C1)<br />
au fost înregistrate foarte multe pietre de dimensiuni<br />
centimetrice şi decimetrice, care nu prezentau structuri spaţiale<br />
organizate. De asemenea, o cantitate semnificativă de pietre<br />
(cu dimensiuni centimetrice şi decimetrice), a fost descoperită şi<br />
în c.D3.<br />
Menţionăm şi faptul că US20058 (=20150), a<br />
prezentat cu precădere în zona de S a complexului, un aspect<br />
microstratificat, format din lentile de:<br />
- cenuşă cu o formă oval-alungită - >30/50 cm,cu o grosime de<br />
aproximativ 5 cm, la limita dintre c.D2 - C2.<br />
- coprolite, cu o formă aproximativ rotundă cu diametrul de cca.<br />
30 cm, şi grosimea de 0,5 cm în c.B3;<br />
- zonă de ardere la negru a sedimentului, ce avea o formă ovală<br />
cu diametre de 1m/80 cm şi o grosime de 0,3 cm; aceasta<br />
conţinea fragmente milimetrice şi centimetrice de cărbune, la<br />
limita dintre c.A1 şi A2;<br />
- cenuşă observată la partea inferioara a US20058, în c.A3, cu<br />
o grosime de 1 cm;<br />
Din C2017 a fost prelevat sediment pentru tamisaj,<br />
după cum urmează:<br />
US20056 – c.A2 - 50 litri; US20056 – c.B3 - 50 litri;<br />
US20148 – c.C1 - 50 litri; US20148 – c.C3 - 50 litri<br />
C2008 reprezintă o zonă menajeră surprinsă<br />
stratigrafic peste distrugerea SL106 şi sub podelele SL105, ea<br />
fiind astfel în mod cert anterioară ultimei şi posterioară SL106.<br />
Aceasta a fost observată pe întreaga suprafaţă a<br />
St.20.<br />
Acumularea de deşeuri menajere de aici prezintă o<br />
înclinare semnificativă de la N spre S.<br />
In partea de N nivelurile de deşeuri aveau o grosime<br />
de aproximativ 0,10 m (în zona profilului magistral), pentru ca în<br />
zona sudică să atingă o grosime de cca. 0,20-0,25 m.<br />
De asemenea, zona de deşeuri menajere prezintă şi o<br />
uşoară înclinare de la V la E. Nici pe această direcţie grosimea<br />
totală a US-urilor din componenta complexului nu a fost egală,<br />
către zona vestică ea fiind mai subţire (10-20 cm), iar spre cea<br />
estică, mai groasă (20 cm). Lectura profilului de E a permis<br />
observarea US20053 şi 20054. In plan s-a observat că în cazul<br />
US20053 acesta avea două secvențe principale (US20053 şi<br />
US20801) separate între ele de US20800.<br />
In plan s-a observat existența a numeroase lutuieli cu<br />
suprafeţe variind între 30-40 cm² şi 100-120 cm² şi grosimi de la<br />
0,5 cm până la 5-7 cm. Compoziţia lor era variabilă în cazul<br />
următor predomina cenuşa şi cărbunele, foarte puţină ceramică.<br />
Cele în care predominau scoicile erau situate de regulă la<br />
partea inferioară a US-urilor.<br />
Pentru tamisare au fost prelevate 3 eșantioane de<br />
câte 50 de litri de sediment şi mai multe eşantioane de cenuşă<br />
în vederea trierii.<br />
SL106<br />
In <strong>campania</strong> de săpătură a anului 2009 a fost<br />
observat atât în profilul de E cât şi pe cel de V un nivel masiv<br />
format din blocuri centimetrice şi decimetrice de chirpic ars şi<br />
foarte rar fragmente de chirpic ars. Nivelul a primit trei numere<br />
de US: 20055, 20147, 20176, acestea au fost echivalate<br />
ulterior.<br />
Iniţial a fost interpretat ca o distrugere în exteriorul<br />
perimetrului locuinţei, aceasta afirmație a fost făcută pe baza