24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

Săpătura a fost condusă conform concepţiei şi<br />

metodologiei formulate deja şi publicate (C.A. XI. t.1) în cazul<br />

şantierului Hârşova - tell.<br />

Tehnicile de săpătură au avut în vedere săparea<br />

foarte atentă a fiecărei unităţi stratigrafice astfel încât să poată fi<br />

observate şi înregistrate toate atributele fiecăreia.<br />

O atenţie deosebită a fost acordată în această<br />

campanie unităţilor stratigrafice descoperite în spaţiile construite<br />

respectiv în SL105 şi SL106.<br />

În cazul C2017 şi C2008 – zone cu depuneri<br />

menajere s-a studiat cu deosebită atenţie compoziţia şi<br />

structura spaţială a diferitelor tipuri de artefacte şi ecofacte cu<br />

intenţia de a se putea obţine date cât mai complete privind<br />

paleoeconomia şi strategiile de gestionare a resurselor.<br />

S-a realizat analiza complexă a datelor stratigrafice<br />

obţinute, realizarea secvenţelor stratigrafice pentru aceste<br />

complexe şi analiza mobilierului arheologic în principal a<br />

ceramicii în funcţie de Diagrama Secvenţelor Stratigrafice.<br />

În studierea ceramicii a fost utilizată concepţia<br />

cronostratigrafică utilizată începând din 1993 pe acest şantier<br />

corelată cu metodologia specifică definită şi publicată în 2003.<br />

Strategia eşantionării<br />

Consecinţă a suprafeţei restrânse ce poate fi<br />

cercetată în această zonă a tell-ului, accentul a fost dirijat<br />

preponderent spre obţinerea unor date cât mai concludente<br />

privind caracteristicilor locuirilor umane şi a evidenţierii<br />

strategiilor de gestionare a diferitelor tipuri de resurse.<br />

Astfel, eşantionarea a avut drept obiectiv principal<br />

definirea stratigrafică şi culturală a diferitelor unităţi stratigrafice<br />

iar în funcţie de starea lor de conservare au fost prelevate<br />

eşantioane ce au fost tratate sub jet de apă în coloane de site<br />

de 4 şi 1 mm.<br />

Ulterior, resturile rezultate de la tamisare au fost triate<br />

în funcţie de materialul primar, prelucrate tipologic şi statistic<br />

pentru a putea fi interpretate.<br />

Principalele complexe <strong>arheologice</strong> cercetate<br />

C2017 reprezintă o zonă menajeră surprinsă pe toată<br />

suprafaţa cercetată, respectiv a St.20. Aceasta a fost observata<br />

imediat sub distrugerea SL106 (US20055). C2017 prezintă o<br />

înclinare semnificativă de la N spre S şi de la V spre E (de la<br />

jumătatea St. 20 către marginea de E a acestuia). Ea era<br />

formată din următoarele unităţi stratigrafice :<br />

- US20056- în c.A1-3, B1-3, cu o grosime de aproximativ 0,10 m<br />

în zona de N şi 0,07 m în cea de S a sectorului;<br />

- US20057 - în c.A1 cu o grosime de 0,01 cm, fiind de fapt o<br />

lentilă de cenuşă;<br />

- US20059 - în c.A1 cu o grosime de aproximativ 0,02 m, fiind<br />

tot o lentilă de cenuşă;<br />

- US20058=20150- a fost observată şi cercetată în c.A1-3, B1-<br />

3, C1-3, D1-3; acest US a primit două numere de înregistrare<br />

deoarece a fost înregistrat atât în profilul de E, cât şi în cel de V;<br />

la demontare s-a constatat că era un singur nivel de deşeuri<br />

menajere, cu aspect microstratificat în zona de S a sectorului<br />

(respectiv c.A3 B3 C3); grosimea sa variază de la 0,10-0,15 m<br />

în nordul sectorului şi până la 0,20-0,30 m în sudul acestuia;<br />

- US20148-B1 C1 D1 D2 D3, cu o grosime ce variază de la N<br />

(20 cm) la S (10 cm ), în c.D1 şi D2, la baza US-urilor au fost<br />

observate foarte multe scoici, fragmente întregi, toate foarte<br />

fragile.<br />

- US. 20149-în c.D1-fiind o lentilă de cenuşă, cu o grosime de<br />

aproximativ 4-5 cm şi o lungime de cca. 40 cm .<br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

49<br />

Grosimea întregului complex 2017 creşte de la N<br />

(aproximativ 25 cm) către zona de S a sectorului (aproximativ<br />

40 cm).<br />

In zona de N a complexului (US20058 - în c.B1, C1)<br />

au fost înregistrate foarte multe pietre de dimensiuni<br />

centimetrice şi decimetrice, care nu prezentau structuri spaţiale<br />

organizate. De asemenea, o cantitate semnificativă de pietre<br />

(cu dimensiuni centimetrice şi decimetrice), a fost descoperită şi<br />

în c.D3.<br />

Menţionăm şi faptul că US20058 (=20150), a<br />

prezentat cu precădere în zona de S a complexului, un aspect<br />

microstratificat, format din lentile de:<br />

- cenuşă cu o formă oval-alungită - >30/50 cm,cu o grosime de<br />

aproximativ 5 cm, la limita dintre c.D2 - C2.<br />

- coprolite, cu o formă aproximativ rotundă cu diametrul de cca.<br />

30 cm, şi grosimea de 0,5 cm în c.B3;<br />

- zonă de ardere la negru a sedimentului, ce avea o formă ovală<br />

cu diametre de 1m/80 cm şi o grosime de 0,3 cm; aceasta<br />

conţinea fragmente milimetrice şi centimetrice de cărbune, la<br />

limita dintre c.A1 şi A2;<br />

- cenuşă observată la partea inferioara a US20058, în c.A3, cu<br />

o grosime de 1 cm;<br />

Din C2017 a fost prelevat sediment pentru tamisaj,<br />

după cum urmează:<br />

US20056 – c.A2 - 50 litri; US20056 – c.B3 - 50 litri;<br />

US20148 – c.C1 - 50 litri; US20148 – c.C3 - 50 litri<br />

C2008 reprezintă o zonă menajeră surprinsă<br />

stratigrafic peste distrugerea SL106 şi sub podelele SL105, ea<br />

fiind astfel în mod cert anterioară ultimei şi posterioară SL106.<br />

Aceasta a fost observată pe întreaga suprafaţă a<br />

St.20.<br />

Acumularea de deşeuri menajere de aici prezintă o<br />

înclinare semnificativă de la N spre S.<br />

In partea de N nivelurile de deşeuri aveau o grosime<br />

de aproximativ 0,10 m (în zona profilului magistral), pentru ca în<br />

zona sudică să atingă o grosime de cca. 0,20-0,25 m.<br />

De asemenea, zona de deşeuri menajere prezintă şi o<br />

uşoară înclinare de la V la E. Nici pe această direcţie grosimea<br />

totală a US-urilor din componenta complexului nu a fost egală,<br />

către zona vestică ea fiind mai subţire (10-20 cm), iar spre cea<br />

estică, mai groasă (20 cm). Lectura profilului de E a permis<br />

observarea US20053 şi 20054. In plan s-a observat că în cazul<br />

US20053 acesta avea două secvențe principale (US20053 şi<br />

US20801) separate între ele de US20800.<br />

In plan s-a observat existența a numeroase lutuieli cu<br />

suprafeţe variind între 30-40 cm² şi 100-120 cm² şi grosimi de la<br />

0,5 cm până la 5-7 cm. Compoziţia lor era variabilă în cazul<br />

următor predomina cenuşa şi cărbunele, foarte puţină ceramică.<br />

Cele în care predominau scoicile erau situate de regulă la<br />

partea inferioară a US-urilor.<br />

Pentru tamisare au fost prelevate 3 eșantioane de<br />

câte 50 de litri de sediment şi mai multe eşantioane de cenuşă<br />

în vederea trierii.<br />

SL106<br />

In <strong>campania</strong> de săpătură a anului 2009 a fost<br />

observat atât în profilul de E cât şi pe cel de V un nivel masiv<br />

format din blocuri centimetrice şi decimetrice de chirpic ars şi<br />

foarte rar fragmente de chirpic ars. Nivelul a primit trei numere<br />

de US: 20055, 20147, 20176, acestea au fost echivalate<br />

ulterior.<br />

Iniţial a fost interpretat ca o distrugere în exteriorul<br />

perimetrului locuinţei, aceasta afirmație a fost făcută pe baza

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!