Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

More documents

Recommendations

Info

esturile unei unelte de fier slab conservată. Acest complex reprezintă un mormânt de incineraţie. Cpl.14 se află în c.B6 şi a apărut la răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,10 faţă de nivelul actual de călcare. Fundul gropii a apărut la -0,18 m. Limitele sale sunt clare şi au fost uşor de stabilit. Conturarea complexului a fost realizată după culoarea şi textura solului. Forma sa este ovală şi este orientat N - S. Dimensiunile sunt de 1,70 x 1 m. Umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-închis, corespunzând codului 75YR 3.3 din catalogul Münsell. Fundul complexului a fost atins la adâncimea de -1,80. Fără inventar arheologic. Acest complex reprezintă urmele unui gard. Cpl.15 se află în c.A20 şi a apărut la răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. Limitele sale sunt clare şi uşor de stabilit. Conturarea complexului a fost realizată după culoarea şi textura solului. Forma sa este patrulateră şi este orientat E-V. Dimensiunile sale sunt de 1,10 x 2,20 m, iar umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-roşcat, corespunzând codului 5YR 6.2 din catalogul Münsell. Fundul complexului a fost atins la adâncimea de -1,90. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un mormânt de inhumaţie. Cpl.17 se află în c.A17 şi a apărut la răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -0,60 m faţă de nivelul actual de călcare. Limitele sale sunt clare şi uşor de stabilit. Conturarea complexului a fost realizată după culoarea şi textura solului. Forma sa este patrulateră, neregulată, orientat N-S. Dimensiunile sunt de 2,10 x 0,70 m, iar umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-roşcat, corespunzând codului 5YR 6.2 din catalogul Münsell. Fundul complexului a fost atins la adâncimea de -0,78 m. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl.20 se află în c.B17/C17 şi a apărut la răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de - 1,10 m faţă de nivelul actual de călcare. Limitele sale sunt clare şi uşor de stabilit. Conturarea complexului a fost realizată după culoarea şi textura solului. Forma sa este patrulateră, neregulată şi este orientat N - S. Dimensiunile sunt de 1,20 x 1 m, iar umplutura este omogenă, compactă, de culoare brunroşcat, corespunzând codului 2.5YR 3/4 din catalogul Münsell. Fundul complexului a fost atins la adâncimea de -1,44 m. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Cpl.21 se află în caroul B16/B17 şi a apărut la răzuială, sub forma unei pete mai închise la culoare, la adâncimea de -1,15 m faţă de nivelul actual de călcare. Limitele sale sunt clare şi uşor de stabilit. Conturarea complexului a fost realizată după culoarea şi textura solului. Forma sa este patrulateră, neregulată şi este orientat N-S. Dimensiunile sale sunt de 1,10 x 0,60 m, iar umplutura este omogenă, compactă, de culoare brun-roşcat, corespunzând codului 2.5YR 3/4 din catalogul Münsell. Fundul complexului a fost atins la adâncimea de -1,45 m. Fără inventar arheologic. Acest complex poate fi definit ca un posibil mormânt. Ca elemente de datare pentru complexele sitului de epocă post-romană dispunem exclusiv de materialul ceramic, provenind din locuinţele (C1, C5, C12), groapa de provizii (C11) şi şanţul gardului (C6), care pot fi datate în sec. III - prima jumătate sec V p.Chr. Acest material ceramic ne arată că alături Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 204 de vasele făcute cu mâna sunt şi cele de culoarea gri, efectuate cu rota olarului, păstrând tradiţiile romane, după formele ceramice, dar şi după tehnologia de producţie. În ceea ce priveşte complexul C13 (mormânt de incineraţie), după ritul funerar şi inventarul arheologic găsit, el poate fi datat la sfârşitul sec. IV - prima jumătate sec. V p.Chr şi poate fi atribuit, din punct de vedere cultural, hunilor. Pentru acelaşi orizont postroman au fost identificate şi câteva complexe (C15-C21), reprezentând morminte sarmatice (?), care sa află pe latura sudică a sitului. În nici unul dintre morminte nu a apărut material arheologic. Însă, având în vedere asemănarea gropilor de morminte din siturile 01, 02 şi 03, datate după materialul arheologic găsit în sec. II - III p.Chr., şi atribuit din punct de vedere cultural sarmaţilor, putem presupune că şi în cazul acesta avem de-a face cu o necropolă sarmatică. Situl 04 a fost inedit, anterior nefiind menţionat în literatura de specialitate, deşi în apropiere, la punctele Pustă sau Râtu cu Peri şi la punctul Dealul Cornet, lângă satul Corneşti, com. Orţişoara, au fost descoperite materiale ale epocii bronzului, reprezentând o mare aşezare fortificată – care are trei sau patru valuri. În urma cercetărilor noastre am reuşit să descoperim un grup de complexe care pot fi interpretate ca fiind o stână. Şanţurile (C3 şi C4) conturează gardul din partea de NE şi E. În acelaşi timp, şanţurile C4, C6 şi C14 reprezintă, probabil, un ţarc pentru animale. Partea gardului dinspre sud nu a avut aceeaşi soliditate, în comparaţie cu cele construite pe baza şanţurilor C3, C4, C6 şi C14 şi, de aceea, nu au putut fi observate pe nivelul solului steril, întrucât gardul a fost construit la adâncimea solului vegetal. În interiorul stânei se remarcă prezenţa vetrei. Gropile de provizii (C11), în interiorul stânei şi lângă ea (C2), au putut fi folosite ca spații pentru păstrarea temporară a produselor lactate. În ceea ce priveşte locuinţele descoperite lângă stână (C1, C5 şi C12), acestea au fost folosite de cei care lucrau la stână şi, după construcţia acestor locuinţe, putem presupune caracterul lor sezonier. Trebuie remarcat faptul că acest complex a fost situat la periferia aşezării dacice din partea sudică, lângă văile pârului Valea Viilor. Nu este de mirare că, la distanţa de aproximativ 0,5 km S de aşezarea dacică, am descoperit şi necropola atribuită de noi, după analogii, sarmaţilor (?), care au constituit o componentă a populaţiei aşezării cercetate. Mormântul de incineraţie C13 era situat la sud de aşezare, dar la mare distanţă de necropolă. Vasul descoperit în mormânt seamănă, pe de o parte, cu urnele din mormintele de incineraţie dacice (sec III p.Chr.), din Poieneşti (jud. Vaslui), cu vasele din aşezările dacice din Obreja şi din Cartal (sec. II - III p.Chr.), iar pe de altă parte seamănă cu cele din mormintele hunilor. Astfel de tipuri de vase-urne sunt realizate manual. Trebuie să avem în vedere că, la sfârşitul sec. III - începutul sec. IV p.Chr., cultura populaţiei locale a avut un caracter predominat de tradiţiile geto-dacice, cu oarecare influenţe ale culturii romane provinciale şi ale culturilor popoarelor nomade. Ne referim la ritul de incineraţie în gropi simple, cu depunerea în ele a resturilor de incineraţie şi a vaselor-urne împreună cu alte obiecte, între care: mărgele, cercei, catarame și altele. De obicei, aceste morminte nu conţineau multe obiecte. În cazul nostru avem un inventar bogat, în care putem regăsi diferite elemente culturale. Ca un element al culturii sarmaţilor sunt și mărgelele din sticlă colorată, fusaiolă din plumb şi un fragment de ocru. Ritul incineraţiei este cunoscut nu numai la geto-dacii din Transilvania, ci şi la populaţia culturii Sântana-Mureş (Cerneahov) şi la hunii de la sfârşitul sec. IV – prima jumătatea
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010 sec. V p.Chr. Mormintele de incineraţie ale hunilor sunt bine cunoscute și nu prea departe de punctul descoperirilor noastre, în Ungaria, în localitățile: Szeged-Nagyszéksós, Törtel, Tápiógyörgye, Csorna şi Apahida (Gyula László, The Art of the Migration Period, Budapest, 1974, p.33,36-40, 136-137). Prin urmare, am considerat că acest complex trebuie să fie datat în epoca post-romană – sec. IV - V p.Chr. Prezenţa, în mormântul cercetat, a unui vas de lemn şi a unei plăcuţe tăiate din foiță de aur seamănă cu inventarul unor morminte ale hunilor din sec. IV - V p.Chr. Acest mormânt reprezintă un caz rar, în care putem observa îmbinarea mai multor elemente culturale. 112. Negrilești, com. Negrilești, jud. Galați Punct: Curtea Şcolii Cod sit: 75285.01 Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 150/2010 Colectiv: Costel Ilie - responsabil, Adrian Adamescu (MI Galaţi), Mircea Nicu, Paul Ciobotaru, Daniela Alecsă (MM Tecuci), Ovidiu Soleriu Cotoi (UDJ Galaţi) Istoricul cercetărilor în situl arheologic Negrileşti „Curtea Şcolii” începe în anul 1981, când a fost localizat şi cercetat pentru prima oară. Cercetările preventive şi sistematice din anii 2007-2010 au pus în evidenţă complexe de locuire umană încadrate cronologic din neolitic până în epoca modernă 205 1 fragmente de chirpic. În interiorul ei, la adâncimea de -0,5 m, a fost descoperită o ceaşcă întregibilă, având două torţi supraînălţate rupte din vechime, precum şi fragmente ceramice aparţinând perioadei târzii a epocii bronzului, respectiv cultura Noua. La adâncimea de -0,2 m, în c. 1a1b-2a2b, din Sc 4, a fost surprinsă parţial o amenajare de locuire având o formă neregulată, notată L2. Dimensiunile surprinse sunt de 3,8 x 2,3 m. Amenajarea a apărut la adâncimea de -0,2 m şi se prezintă sub forma unei platforme de chirpic, dispusă neregulat pe întreaga suprafaţă a carourilor menţionate, cu o grosime de 0,1- 0,2m. După demontarea chirpiciului au fost descoperite numeroase fragmente ceramice aparţinând secolului IV. p.Chr. Rămâne ca în campaniile viitoare locuinţa L2/2010 să fie decopertată în întregime. Locuinţa L3 a fost surprinsă în secţiunea Sc5, la adâncimea de -0,8 m, în c. 3-4. Este o locuinţă semi-adâncită, ce coboară în trepte până la adâncimea de -1,4 m, de formă rectangulară, cu dimensiunile de 3,5 x 2,4 m. Locuinţa se continuă în profilul de V al secţiunii, profil în care apare cu o grosime de 0,5m-0,6m, pe o lungime de 2,4m. Au fost surprinse şi trei gropi de par cu diametrul de 0,2 m, două pe latura de E şi una pe cea sudică. Materialul prelevat din respectiva amenajare aparţine culturii Sântana de Mureş-Černjachov. G7 a fost surprinsă în profilul de V al Sc3, respectiv c.4 şi 5, la -0,5 m. Groapa are pereţi drepţi, este ovală cu dimensiunile de 1,5 x 2 m. Fundul gropii a fost surprins la -2,55 . m şi se închide în trepte. Groapa a fost tăiată în două de către Obiectivul cercetării din acest an a fost acela de a conducta contemporană de aducţiune a apei. Gr.7 taie o parte elibera de sarcină arheologică perimetrul pe care va fi din groapa Gr.10, iar materialul recoltat din pământul de amplasată centrala termică. Au fost cercetate trei secţiuni umplutură este format din cărbuni, lipitură arsă, precum şi numerotate Sc3 (12 x 2 m), Sc4 (10 x 4 m), Sc5 (9 x 2 m), fragmente ceramice specifice culturii Sântana de Mureşorientate NE-SV şi respectiv ESE-VNV şi o casetă Cs7 (2,3 x Černjachov. 0,8 m). De menţionat faptul că, anul acesta, secţiunile au fost G8 a apărut în c.2a al Sc4, în pământul negru granulos, trasate de o parte şi de alta a Sc1 şi Sc2, cercetate în anul la adâncimea de -0,55 m, este de formă circulară în plan şi 2009. Complexele au fost numerotate în continuarea celor rotundă în secţiune şi are un diametru de 1,1 m. Fundul gropii a apărute în timpul campaniei de anul trecut. ajuns până la adâncimea de -1,2 m de la suprafaţa solului. Stratigrafia secţiunilor cercetate în acest an, este relativ Materialul recoltat, ceramică şi fragmente osteologice, aparţine simplă, cele cinci straturi surprinse fiind în bună măsură similare sec. IV p.Chr. cu situaţia din unităţile de săpătură din anul 2009. Nivelul actual G9 a fost semnalată în SC 3, la -1,6 m, în partea de S a de călcare are o grosime de 0,1 - 0,3 m şi este format dintr-un secţiunii Sc3, în c.1, adâncimea maximă fiind de -2 m. sol negru care are la partea superioară o mică depunere de Conţinutul ei era format din fragmente osteologice, precum şi un pietriş, material folosit la lucrările edilitare actuale. Sub acest fragment ceramic caracteristic epocii bronzului (cultura Noua). nivel urmează un strat cu grosimea cuprinsă între 0,2 - 0,4 m, Groapa este tăiată de către conducta contemporană de constituit dintr-un sol negru-cafeniu, în care se regăsesc urme aducţiune a apei. de chirpici şi materiale ceramice, specifice culturii Sântana de G10 a fost semnalată la -1,1 m în profilul de V al Mureş-Černjachov. Acest strat reprezintă partea superioară, secţiunii Sc3, în c.4. Fundul gropii a fost surprins la -1,9 m, iar deranjată, a nivelului de locuire din secolul IV p.Chr. În materialul recoltat din conţinutul ei este caracteristic sfârşitului următorul strat, format dintr-un sol negru granulos, gros de circa epocii bronzului. Groapa nu a fost afectată de traseul conductei 0,5 m, s-au găsit fragmente ceramice din secolul al IV-lea p.Chr. contemporane de aducţiune a apei, dar ea a fost tăiată de către Stratul de pământ negru în amestec cu galben, cu o grosimea o altă groapă (Gr. 7). ce variază între 0,2m - 0,6m, în care au fost găsite urme G11 apărută la -0,8 m în Sc3, în profilul de E, c.5, a fost materiale (ceramică, oase de animale, arsură) din epoca cercetată şi prin deschiderea casetei Cs7. Această groapă, cu bronzului, este ultimul cu depuneri arheologice, fiind urmat de adâncimea maximă de -2 m, este circulară în plan. În profil, solul viu. groapa are peretele nordic drept, iar cel sudic, înclinat, prezintă În cele trei secţiuni cercetate au fost surprinse parţial trei locuinţe, o vatră şi un număr de opt gropi de forme şi dimensiuni diferite. două trepte. Din pământul de umplutură al acestei gropi au fost Un prim complex de locuire, locuinţa L1, a fost surprins prelevate bucăţi de cărbuni, arsură, precum şi fragmente în Sc4, în carourile 4a, 4b şi 5a, 5b, începând de la adâncimea ceramice ce provin de la un castron caracteristic pentru epoca de -0,4 m, având o formă rectangulară cu colţurile rotunjite şi bronzului, respectiv cultura Noua. dimensiunile de 4,60 x 3,8 m. Adâncimea maximă la care G12 a fost surprinsă în c.3a din Sc4, la adâncimea de - coboară locuinţa este de -0,86 m. Complexul se prezintă sub 1,2 m. În plan este o groapă de formă ovoidală, cu diametrul forma unei pete de formă rectangulară constituită dintr-un sol de maxim de 1,2 m. După secţionarea complexului s-a observat, în culoare gălbuie, prezentând uşoare urme de arsură, precum şi
Page 2 and 3:
Această publicaţie apare cu sprij
Page 5:
Cuprins Lista siturilor arheologice
Page 9 and 10:
Cronica cercetărilor arheologice d
Page 11 and 12:
Page 13 and 14:
transporta apele pluviale spre un b
Page 15 and 16:
În S8, c.1-4, a fost surprins col
Page 17 and 18:
piatră prinse cu mortar, pare să
Page 19 and 20:
0,65 m lăţime; înălţimea pân
Page 21 and 22:
străchini sau vase de bucătărie)
Page 23 and 24:
antropice. Acumularea unor astfel d
Page 25 and 26:
(maximum 35 cm). Ambele sunt săpat
Page 27 and 28:
După trei campanii arheologice, pr
Page 29 and 30:
înregistrate de rețeaua rutieră
Page 31 and 32:
excavaţia s-a desfăşurat la adâ
Page 33 and 34:
funcționalității acestuia, dar
Page 35 and 36:
conexate perioadei de utilizare a a
Page 37 and 38:
cenuşii lucrate la roată, de fact
Page 39 and 40:
Note: 1.Gh. Calotoiu, Contribuţii
Page 41 and 42:
afirmăm că fragmentele ceramice f
Page 43 and 44:
mai fost surprinse urme ale nivelur
Page 45 and 46:
(Starčevo-Criş culture) and to En
Page 47 and 48:
La ieşirea din oraşul Gheorgheni
Page 49 and 50:
până la construcţia C.A.P şi s-
Page 51 and 52:
Săpătura a fost condusă conform
Page 53 and 54:
vegetale, ce ar putea să reprezint
Page 55 and 56:
izantine flancată de două turnuri
Page 57 and 58:
vatră, amenajare identificată la
Page 59 and 60:
confirmată de fibula de fier și d
Page 61 and 62:
ceea ce este normal pentru marginea
Page 63 and 64:
26001 (+3,68/+3,40 - +3,06 m): stra
Page 65 and 66:
lor de verificare până în acest
Page 67 and 68:
practicat în jumătatea vestică a
Page 69 and 70:
măsură, ace de păr şi ace de cu
Page 71 and 72:
the realisation of the repertoire o
Page 73 and 74:
faptul că necropolele din sectorul
Page 75 and 76:
fost finanţate de la bugetul de st
Page 77 and 78:
Prezenţa străzii, intens circulat
Page 79 and 80:
SIII si SIV, c.1-5), a fost recolta
Page 81 and 82:
Timofte, Adelina Cioinac, Bogdan Gi
Page 83 and 84:
Au fost, de asemenea, efectuate tre
Page 85 and 86:
sistemul de caroiere a suprafeţei
Page 87 and 88:
lângă ceramică şi oase, în cad
Page 89 and 90:
Ionel Cândea, Costin Croitoru, Cer
Page 91 and 92:
S.A. Luca, D. Diaconescu, A. George
Page 93 and 94:
instalaţiei portuare. A fost ident
Page 95 and 96:
of the site and consisted in finish
Page 97 and 98:
cercetării celui sudic, a relaţie
Page 99 and 100:
acad. Vasile Pârvan, cu prilejul d
Page 101 and 102:
cotă de -4,60 m faţă de nivelul
Page 103 and 104:
Şantierul Poiana Cireşului de la
Page 105 and 106:
fragmente pe nivelul de călcare. P
Page 107 and 108:
fragmente de la un vas de mari dime
Page 109 and 110:
piatră, os şi silex. Există o fo
Page 111 and 112:
A fost amplasată în jumătatea su
Page 113 and 114:
complexul a fost întâi „purific
Page 115 and 116:
fază 1, identificată în zona est
Page 117 and 118:
largă de cca. 2-2,20 m, îngustân
Page 119 and 120:
Abstract In 2010 we finished the di
Page 121 and 122:
C.-M. Lazarovici, Gh. Lazarovici, D
Page 123 and 124:
numit de noi C5, avea drept perete
Page 125 and 126:
a zidului ZY2. Acelaşi raport exis
Page 127 and 128:
SV-NE, un canal roman din piatra, C
Page 129 and 130:
Rezultatele cercetărilor de până
Page 131 and 132:
Subliniem totodată importanţa deo
Page 133 and 134:
ceramic scos la iveală, în epoca
Page 135 and 136:
Tot în zona de NE a săpăturii,
Page 137 and 138:
o serie de periegheze în zona înt
Page 139 and 140:
celor din 1978 (VII-VIII). Cercetă
Page 141 and 142:
stratigrafică; astfel, cultura Cuc
Page 143 and 144:
70. Tărtăria, com. Săliştea, ju
Page 145 and 146:
semifină, bine omogenizată, culoa
Page 147 and 148:
- stratul 2, umplutură modernă di
Page 149 and 150:
apariția materiei prime și a rebu
Page 151 and 152:
- Nivel de prundiş bine tasat ames
Page 153 and 154:
anterioară (L12/2009) şi un nivel
Page 155 and 156: de 160 m 2 . Pe suprafaţa lor au f
Page 157: RAPOARTELE DE CERCETARE ARHEOLOGIC
Page 160 and 161: Cronica cercetărilor arheologice d
Page 162 and 163: 79. Alba Iulia, jud. Alba Punct: Ca
Page 164 and 165: cercetată, la cote diferite, în f
Page 166 and 167: 85. Botoşana, com. Botoşana, jud.
Page 168 and 169: foste benzinării, blocul-turn Romt
Page 170 and 171: Cercetările arheologice preventive
Page 172 and 173: La S de pivniţă, au fost descoper
Page 174 and 175: Având în vedere că cercetarea ar
Page 176 and 177: 92. Cerneţi, com. Şimian, jud. Me
Page 178 and 179: Descoperirile din perioada sec. VI
Page 180 and 181: - statuetă masculină (fragment) (
Page 182 and 183: Lista Monumentelor Istorice 2004. S
Page 184 and 185: şi 2 mm). Din cauza termenelor imp
Page 186 and 187: În interiorul acesteia s-a descope
Page 188 and 189: sudică a SXI, aflat în vecinătat
Page 190 and 191: Ţuţuianu (MCDR Deva), Luciana Iri
Page 192 and 193: Inventarul funerar: două mărgele
Page 194 and 195: Cpl19 - Complexul s-a conturat sub
Page 196 and 197: pigmenţi de cărămidă şi bucă
Page 198 and 199: zonă, realizata în opus mixtum, s
Page 200 and 201: Căminului Cultural din localitatea
Page 202 and 203: Planimetria staţiunii arheologice
Page 204 and 205: 111. Murani, com. Orțișoara, jud.
Page 208 and 209: profilul gropii, că aceasta este d
Page 210 and 211: Valentina, în această zonă semna
Page 212 and 213: cercetărilor arheologice din anul
Page 214 and 215: otunjită, un umăr pe care se afla
Page 216 and 217: un vas de culoare cenuşie din past
Page 218 and 219: staţia totală, ei constituind axu
Page 220 and 221: ei nu au fost găsite în SII şi I
Page 222 and 223: de cărbune şi pământ ars la ro
Page 224 and 225: cărbune. Pe marginea sudică a fos
Page 226 and 227: prăbuşindu-se spre zona central-n
Page 228 and 229: 5,50, iar a şanţului C2, în drep
Page 230 and 231: fragment de silex (lamă) de culoar
Page 232 and 233: codul 7.5YR4/4 din catalogul Münse
Page 234 and 235: omogenă, compactă, de culoarea br
Page 236 and 237: Notă: Petre Beşliu Munteanu, Le b
Page 238 and 239: adâncimea reală, aşa cum am ară
Page 240 and 241: Chiar dacă avem de-a face cu o loc
Page 242 and 243: fost surprins şi un strat de cca.
Page 244 and 245: pe latura nordică şi nord-estică
Page 246 and 247: Suprafaţa cercetată: 5,7 m 2 . Ce
Page 248: RAPOARTELE DE EVALUARE DE TEREN
Page 251 and 252: 141. Adamclisi, com. Adamclisi, jud
Page 253 and 254: ceramice, cărbune, cărămizi frag
Page 255 and 256: HST/2006- BEM 20 HST/2006- BEM 21 3
Page 257 and 258:
4. Slava Rusă, jud. Tulcea [(L)Ibi
Page 259 and 260:
5. Şoimeni, com. Păuleni-Ciuc, ju
Page 261 and 262:
Page 263 and 264:
8. Moigrad-Porolissum, com. Mirșid
Page 265:
INDICI
Page 268 and 269:
Page 270 and 271:
Page 272 and 273:
Page 274 and 275:
Page 276 and 277:
Page 278 and 279:
Page 280 and 281:
Page 282 and 283:
Page 284 and 285:
Page 286 and 287:
Page 288 and 289:
Page 290 and 291:
Page 292 and 293:
Page 294:
show all

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?