Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

În c.3 a fost identificat un nivel de călcare pe care sunt
prezente câteva aglomerări de pietre mici şi a fost descoperită o
pipă otomană fragmentară. Sub acest nivel se află un alt nivel (-
1 m), din pământ galben, foarte compact, cu mici fragmente de
mortar şi pietre mici, care coboară uşor spre S. Este posibil ca
acest nivel să reprezinte podeaua unei locuinţe de epocă
romană.
În c.1-2 s-a procedat la înlăturarea pământului depus
cu prilejul campaniilor anterioare, după care am putut observa
faptul că în această zonă a existat un tranşeu, transformat la un
moment dat în zonă menajeră, care conținea diverse materiale
contemporane: fragmente metalice cum ar fi oale, sârme,
baterii, cutii de conserve (două dintre acestea purtau anul 1984
şi 1985), jucării din plastic etc., astfel că această acţiune poate fi
pusă în legătură cu construcţia reţelei de înaltă tensiune din
apropierea cetății.
Tot în această campanie am reluat cercetarea în
spaţiul delimitat de latura estică a turnului de colţ, cu scopul de
a putea observa conexiunea dintre latura estică a turnului şi
elementului turnului anterior rectangular, fapt ce nu s-a reuşit şi
rămâne ca un deziderat pentru campaniile viitoare. Primul strat
înlăturat (-0,60 -0,85 m ), conţine materiale medio-bizantine.
Ulterior, a fost descoperit și cercetat un cuptor cu o formă uşor
elipsoidală (L = 1,25 m, l = 1,15 m), orientat cu gura de
alimentare către SE, dovedită de existenţa a două zone paralele
de lut ars la roşu. Pereţii cuptorului sunt alcătuiţi din bucăţi de
cărămidă cu o lăţime de 0,10-0,20 m, lutuiţi la interior cu un strat
de cca. 3 – 4 cm şi s-au păstrat pe o înălţime de circa 0,40 m.
Lutul a căpătat o culoare verzuie la exterior şi neagră la interior,
ceea ce dovedeşte faptul că acest cuptor a fost utilizat o
perioadă foarte scurtă de timp. În partea centrală este prevăzut
cu un picior circular, mai larg la bază şi se retrage treptat, cu
diametrul superior de cca. 0,30 m. În interiorul cuptorului am
descoperit fragmente de chiup, de cărămizi sau ţigle şi bucăţi de
chirpic, la care se adaugă fragmente ceramice de epocă
romano-bizantină, multe clivate din cauza temperaturii înalte şi
un mic vas de cca. 0,20 m înălţime, întreg.
Tot în această zonă am descoperit un fragment de
chiup aflat într-o mică groapă, iar în imediata apropiere o
jumătate de bombardă din lut ars.
Dintre materialele arheologice descoperite menţionăm
vasul întreg identificat în cuptorul mai sus menţionat, un pahar
getic aproape complet, fragmente de brăţări din sticlă, monede
de epocă romană şi Hoarda de Aur, fragmente ceramice şi de
sticlă din diverse epoci.
Turnul de colț - Intramuros
Colectiv: Aurel Stănică, Laurențiu Radu
În această zonă, a fost finalizată cercetarea în secțiunea
TC4, a contextului în care a fost surprins orizontul de
înmormântări de perioadă medio-bizantină, despre care
precizăm cu titlu de ipoteză, că reprezintă o extinderea spre N a
necropolei localizate în zona aşezării civile. Acest context este
reprezentat printr-un pământ compact, cu tentă gălbuie, bine
tasat, cu pietricele și bucățele de cărămidă în compoziție. Spre
profilul de V, între cele două gropi menajere, cercetate în
campania din anul 2007 2 , au apărut oase umane (-1 -1,10 m),
care nu se aflau în conexiune anatomică. La limita nordică a
c.7, deasemenea, au apărut oase umane – trei tibii și un
peroneu.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
54
Tot spre profilul vestic a fost identificată și cercetată o
groapă menajeră, numerotată Gr. 3, care conținea o cantitate
apreciabilă de oase și solzi de pește, oase de animale, mici
bucățele de cărbune, fragmente de chirpic, cenușă, fragmente
de brățări din sticlă, mărgele din pastă de sticlă, 30 de monede
tăiate (stamena devalorizate – sec. XIII) și 1 monedă romană
(probabil de sec. IV p. Chr.).
Curtina C 1
Colectiv: George Bilavschi, Dan Aparaschivei
În cele două săptămâni de investigaţii arheologice s-a
lucrat în mod special în c.5-6 ale SC (concomitent cu lucrările
de curăţire şi degajare a pământului prăbuşit în c.2-4),
continuându-se cercetarea de la –1,50 m până la –2,57 m faţă
de nivelul actual de călcare, stabilit pe martorul de N al secţiunii
(în punctul cel mai înalt al micro-casetei, situat pe malul nordic
al SC).
Pentru realizarea obiectivelor propuse am împărţit c. 5
şi 6 în două sectoare de lucru prin trasarea unei axe
longitudinale pe direcţia S - N, obţinându-se astfel două microdiviziuni
ale SC, de 3 m (spre E), respectiv de 5 m (spre V),
indici stabiliţi pe martorul de N al secţiunii.
În martorul de N, la cca. 0,30 m faţă de nivelul actual
de călcare 3 , s-a identificat o groapă de formă rectangulară cu
deschiderea de cca. 0,90 m şi cu o adâncime de aproximativ
0,85 m, care distruge spre V o a doua groapă de dimensiuni mai
mari, având aspect bitronconic, cu deschiderea gurii de cca.
0,50 m şi o adâncime de 1,70 m. Prima groapă conţinea o
cantitate consistentă de lut galben cu piatră, cărămidă, ţiglă,
ceramică, cărbune etc. În cea de-a doua groapă s-a identificat
un pământ prăfos, de culoare cenuşie din care s-au recuperat
fragmente ceramice de factură romano-bizantină, două monede
de mici dimensiuni (probabil sec. IV), bucăţi de ţiglă, cărămidă,
piatră calcaroasă, fragmente osteologice de animale, cărbune
etc. Groapa distruge podeaua şi latura nord-vestică a L1.
Menţionăm că cele două gropi nu au fost cercetate exhaustiv,
ele fiind surprinse în profilul nordic al SC, fiind investigate doar
jumătăţile sudice ale acestora.
Din dărâmătura pereţilor L1 au fost prelevate
fragmente ceramice de sec. VI și început de sec. VII p.Chr.
(amfore, oale-borcan fără toartă, castroane, străchini, ceşti,
fragmente de opaiţe), bucăţi de ţiglă şi cărămidă, pigmenţi de
cărbune, rămăşiţe osteologice provenind de la animale, precum
şi câteva monede romano-bizantine. Tot din acest nivel s-au
recuperat şi fragmente de vase din perioada romană şi
medievală.
În podelele locuinţelor identificate în c.5 şi 6 s-au
identificat amprente ale parilor şi bârnelor din structura de
rezistenţă a pereţilor şi a podinilor lutoase. Unele urme întipărite
în lutul galben al pavimentului au conservat resturi carbonizate
ale grinzilor şi drugilor din lemn. Din apropierea amprentelor au
fost recuperate numeroase piroane din fier care erau utilizate cu
siguranță la prinderea şi fixarea bârnelor, parilor şi scândurilor.
La S de construcţia cilindrică din piatră (eventual,
bază de sprijin pentru un pilon din lemn care susţinea acoperişul
locuinţei), lucrările de grundis au evidenţiat pe podeaua din lut
galben o pată de arsură de formă rotundă, mărginită spre SE de
un semicerc format din 4-5 pietre de dimensiuni medii şi mici.
Din interiorul acesteia au fost prelevate fragmente mărunte de
cărbune, de ceramică, de sticlă, de fier, resturi oase de animale,
toate purtând urme de ardere secundară. Ar putea fi vorba de o