Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SV–NE, un canal roman din piatra, C13 cu o lăţime interioară de
0,38-0,40 m. Tot aici am mai putut vedea că atunci când au fost
construite clădirea cuprinsă între zidurile Z19 şi Z21 şi drumul
menţionat anterior, au fost demolate o serie de ziduri din piatră
aparţinând unei faze anterioare. Au fost surprinse trei astfel de
ziduri.
Primul dintre ele era orientat N – S şi se mai
păstrează doar şanţul de fundaţie umplut cu moloz. Acest zid,
denumit Z24, are o lăţime de 0,55 m şi apare la 1,20 m Est faţă
de zidul Z19 traversând secţiunea pe toată lăţimea ei.
În apropierea profilului de N al S4, Z24 se
intersectează cu un alt zid, Z25. Acesta este orientat pe direcţia
E - V, are lăţimea de 0,50 m şi pe o porţiune de 3,20 m s-a
păstrat până la o înălţime de 0,20 m. Capătul său vestic a fost
tăiat de canalul roman C13, iar cel estic de un canal târziu C14.
La 1,10 m S faţă de Z25, între Z19 şi C14 a mai putut fi
observată şi amprenta unui alt zid scos, denumit Z26. Acest zid
orientat E - V pare să fi avut o lăţime de 0,55 m şi a putut fi
surprins ca ieşind de sub Z19 în partea de V, în partea de E
fiind distrus de canalul târziu C14.
Acest canal târziu a fost surprins venind de la V de
zidul Z19, a cărui fundaţie pare că o perfora (canalul nu taie
zidul ca în majoritatea situaţiilor întâlnite în „Insula 3”, probabil şi
datorită masivităţii zidăriei, Z19 având o lăţime de 1,15 m). La E
de Z19, C14 merge relativ drept de la V spre E până în
apropiere de Z18, aici făcând un cot de 900. Din acest punct
direcţia de curgere a canalului se schimbă, devenind S - N,
paramenţii săi până la ieşirea din S4 fiind formaţi din zidul Z18
şi un perete construit din piatră refolosită (inclusiv lespezi din
pavajul drumului), paralel cu acesta. Lângă profilul de N pe
fundul acestui canal se mai păstrează urma zidului Z25.
În jumătatea de V a S4 a continuat dezvelirea unei
clădiri cu ziduri surprinzător de groase. Dacă Z19 are lăţimea de
1,15 m, Z21, ce merge în paralel cu primul şi închide clădirea în
partea de V, are lăţimea de 1,75 m. La un moment dat Z21 a
fost dublat în interior de un alt zid, Z22, spaţiul dintre ele fiind
umplut cu lut. În total lăţimea comasată a celor două ziduri şi a
umpluturii dintre ele ajunge la aproximativ 3 m. Din interiorul
camerelor acestei clădiri au putut fi recuperate un număr foarte
mare de fragmente de placaj din marmură (unele, frumos
ornamentate), bucăţi de tencuială pictată şi câteva piese de
mozaic alb cu negru.
În partea de N a clădirii, în camera delimitată de
zidurile Z19, Z20 şi Z22, la o adâncime de 1,80 m şi la 0,50 m
sub nivelul crepidei zidurilor, apare o podea din mortar alb.
Podeaua are dimensiunile de 2,20 m X 1,70 m, partea de Nord
fiind distrusă de o groapă modernă. Această structură este
formată dintr-un rând de pietre de râu, bine aranjate, urmat de
un strat de pietriş tasat, gros de 0,08-0,10 m şi un strat de
mortar alb, bine finisat, gros de 0,03-0,04 m.
Elementul de noutate adus de cercetarea anului 2010
este o confirmare a unor ipoteze pe care le avansasem în urma
cercetărilor din anii precedenţi. Este vorba despre o evoluţie
urbanistică, mai precis o extindere spre V a structurilor din
piatră. Acest lucru a fost evidenţiat atât în cazul drumului
surprins în capătul de V al suprafeţei Su1, cât şi în a celui din
S4, sub care au fost surprinse zidurile unor clădiri şi sistemul de
canalizare dintr-o fază mai timpurie. Este foarte posibil ca toate
aceste modificări să se fi datorat chiar dezvoltării forului.
Informaţiile obţinute vor fi valorificate prin intermediul
redactării unor articole de specialitate precum şi prin
comunicarea amplă a datelor la sesiuni şi congrese arheologice.
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
125
Notă:
1. Colectivul care în anul 2009 a realizat cercetări arheologice în
zona Forului lui Traian – forum vetus - (Alexandru Diaconescu,
Emilian Bota, Valentin Voişan, Carmen Ciongradi, Gică
Băeştean) a publicat în Cronica Cercetărilor Arheologice din
România, (versiunea online
http://www.cimec.ro/Arheologie/cronicaCA2010/cd/index.htm/ilu
straţie - 67. Sarmizegetusa, planşa 1 - un plan care în fapt
însumează rezultatele cercetărilor arheologice din Forum
novum (cercetări efectuate de către Ioan Piso, Felix Marcu,
Ovidiu Ţentea, Cristian Roman şi de mai mulţi doctoranzi),
incluzând Capitoliul, precum şi din zona vestică a forului lui
Traian (cercetări efectuate de Ioan Piso, Ovidiu Ţentea). Mai
mult decât atât, acelaşi colectiv a decis să cerceteze, fără
permisiunea colectivului de cercetare în drept (Ioan Piso şi
Ovidiu Ţentea), sectorul la vest de Forul lui Traian (clădirile X şi
Y). Pretinzând în mod fals că, în fapt, continuă un sector început
în anul 2004, au intrat ilegal în sectorul Y. Mai mult decât atât,
întreaga cantitate de pământ rezultată din aceste cercetări a
fost aruncată în zona cercetată de noi în anul anterior!
59. Săvârşin, com. Săvârşin, jud. Arad
Punct: Cetăţuie
Cod sit: 11851.01
Autorizaţia de cercetare arheologică sistematică nr. 103/2010
Colectiv: Peter Hügel - responsabil, George Pascu Hurezan,
Victor Sava, (CM Arad), Valeriu Sîrbu (M Brăila), Cristina Bodo
(MCDR Deva)
În vederea obţinerii unei coloane stratigrafice cât mai
complete, de-a lungul campaniei din anul 2009 a fost deschisă
S19, în continuarea S15, spre panta platoului. În urma excavării
secţiunii s-a constatat că profilul sudic reprezintă coloana
stratigrafică cea mai complexă, descoperită până în prezent.
Astfel pe baza profilului şi a grundului pot fi atribuite epocii
dacice şi culturii Coţofeni câte patru niveluri distinct.
Atât pe baza coloanei stratigrafice şi a grundului pot fi
atribuite culturii Coţofeni patru niveluri distincte, reprezentând
tot atâtea niveluri de călcare. În S12 şi S14, din campania anului
2008, au apărut fragmente ceramice ale culturii Coţofeni la o
adâncime cuprinsă între –1,60 şi –1,80 m. În 2009 acest nivel a
fost surprins, între adâncimile de - 1,37 şi 1,40 m, reprezentând
un strat de nivelare cu granodiorit, dispus între locuirea dacică
şi cea coţofeniană.
Campania anului 2010 a fost dedicată finalizării S19.
Astfel au fost înlăturate artefactele (culturii Coţofeni) din nivelul
I. Sub nivelul de ceramică s-a conturat o vatră (Cx.48) in situ,
din care s-a păstrat doar o parte. Vatra s-a aflat la baza nivelului
I, la aproximativ 0,10 m deasupra stâncii de granodiorit.
Dimensiunile păstrate ale vetrei: lungime: 0,70 m; lăţime: 0,60;
grosimea lipiturii: 0,02-0,03 m. Sub lipitura vetrei a apărut un
nivel de fragmente ceramice depuse pe orizontală.
Ţinând cont de bogatul material arheologic descoperit
începând cu campania 2008 aşezarea culturii Coţofeni de aici
aparţine fazei a III-a de dezvoltare internă a culturii. Ineditul
situaţiei constă în faptul că în arealul vestic al acestei culturi au
fost descoperite doar aşezări cu unul sau maxim două niveluri.
Astfel că prin identificarea la Săvârşin „Cetăţuie” a patru niveluri