24.02.2013 Views

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Chiar dacă avem de-a face cu o locuire temporară, de mică<br />

amploare (fapt probat şi de cantitatea redusă de ceramică),<br />

practic de o locuinţă izolată cu gropile menajere aferente,<br />

importanţa acesteia în contextul epocii este semnificativă.<br />

De asemenea, complexul medieval timpuriu „izolat”<br />

probează existenţa în apropiere a unui sit aparţinând acestui<br />

interval, sit de asemenea inedit anterior începerii proiectului de<br />

autostradă. Locuirea medievală timpurie trebuie că se extinde<br />

spre latura de V a terasei, în afara arealului ce a constituit<br />

obiectul contractului.<br />

135. Şinca Nouă, com. Poiana Mărului, jud.<br />

Braşov<br />

Punct: Şinca Nouă II<br />

Cod sit: 41658.03<br />

Autorizația de cercetare arheologică preventivă nr. 121/<strong>2010</strong><br />

Colectiv: Marin Cârciumaru – responsabil, Elena Cristina Niţu<br />

(UV Târgovişte), Radu Ştefănescu (MJI Braşov)<br />

În localitatea Şinca Nouă au fost descoperite,<br />

începând cu anul 2008, trei puncte paleolitice. Cercetările<br />

<strong>arheologice</strong> din această aşezare sunt în curs de desfăşurare,<br />

scopul principal fiind definirea cât mai exactă a stratigrafiei<br />

depozitelor. 1<br />

În <strong>campania</strong> din anul <strong>2010</strong> au fost realizate trei<br />

secţiuni în punctul Şinca Nouă II. Acesta este situat la ieşirea<br />

din comună, pe ruta spre comuna Şinca Veche, la intersecţia<br />

văii Strâmba cu valea Şercaia.<br />

O parte din materialul litic descoperit în punctul Şinca<br />

Nouă II a fost recoltat de la suprafaţa solului, acolo unde<br />

porţiunea de sol arabilă a afectat parţial depozitul. Din acest<br />

motiv ansamblul litic este foarte neomogen, iar piesele au fost<br />

fragmentate destul de mult de-a lungul timpului. În urma<br />

sondajelor realizate, materialul provine dintr-un singur nivel<br />

arheologic, situat la o adâncime de maxim 0,40 m de la<br />

suprafaţa solului, ceea ce ne face să credem că este vorba de<br />

un facies paleolitic destul de târziu.<br />

Ansamblul litic din acest punct este foarte diversificat<br />

şi cuprinde produse din toate etapele unui lanţ operaţional. Din<br />

punct de vedere tehnologic, acestea provin din sisteme de<br />

debitaj axate pe producţia de lame şi lamele. Materia primă din<br />

care sunt realizate este foarte diversificată şi cuprinde mai multe<br />

tipuri de silex şi jasp, chaille, şist şi gresie silicioasă. Rocile<br />

silicioase din care au fost debitate sunt de foarte bună calitate,<br />

îndeosebi silexul. Nu au fost identificate decât foarte puţine<br />

produse care par a proveni din acelaşi tip de silex.<br />

Au fost descoperite doar trei nuclee din silex, toate<br />

fiind fracturate accidental. Unul dintre ele mai păstrează o serie<br />

de negative laminare unipolare pe suprafaţa de debitaj. Un<br />

nucleu de dimensiuni mici este de tip carenat, scopul producţiei<br />

fiind obţinerea de lamele.<br />

Aşchiile descoperite păstrează, în general, plaje<br />

corticale pe suprafaţă, în cazul acesta aşchiile fiind elemente de<br />

început de debitaj. Unele au fost debitate în scopul refacerii<br />

suprafeţei de debitaj (aşchii de reamenajare). Câteva aşchii au<br />

fost transformate în gratoare, frontul lor prezentând urme de<br />

folosire intensă, la fel ca şi gratoarele pe lamă. Lamele sunt în<br />

general fragmentate, doar câteva produse fiind întregi. În foarte<br />

puţine cazuri s-au observat retuşe fine neregulate, ceea ce ne<br />

<strong>Cronica</strong> cercetărilor <strong>arheologice</strong> din România – <strong>campania</strong> <strong>2010</strong><br />

238<br />

face să credem că produsele laminare erau folosite în stare<br />

brută. Majoritatea negativelor de desprindere de pe suprafaţa<br />

lor demonstrează utilizarea unui debitaj unipolar. Câteva<br />

produse au accidente de tip réfléchissement şi mai puţin<br />

outrepassé. Interesant este un fragment distal de lamă care<br />

prezintă două accidente tip réfléchissement laterale simetrice,<br />

morfologia acesteia fiind de vârf. Deşeurile de debitaj sunt<br />

numeroase, printre acestea fiind identificate multe esquille şi<br />

aşchii de retuşe. Acest lucru ne îndeamnă să credem că o parte<br />

din unelte au fost reamenajate în sit. Majoritatea produselor<br />

sunt de dimensiuni mici.<br />

În <strong>2010</strong>, a mai fost descoperit încă un punct cu<br />

materiale litice, care nu sunt în corelaţie cu ceramică sau alte<br />

artefacte post-paleolitice (punctul Şinca Nouă III - Podul Chirbii).<br />

Tehno-tipologic, acestea par diferite de materialele litice<br />

descoperite în celelalte două puncte. Produsele descoperite<br />

sunt reprezentate de lame, cu o bună regularitate a nervurilor și<br />

negative unipolare.<br />

Lamele prezintă accidente de debitaj de tip<br />

outrepasse, de aceea au un profil foarte curbat. Au fost<br />

descoperite două nuclee: unul din silex şi celălalt din gresie<br />

silicifiată, ambele foarte interesante din punct de vedere<br />

tehnologic. Aşa de exemplu, nucleul din silex este exploatat pe<br />

doua suprafeţe opuse, fiecare din ele având negative unipolare.<br />

Se poate identifica cu uşurinţă regularitatea lamelor care au fost<br />

debitate din acest nucleu.<br />

Având în vedere existenţa a trei puncte paleolitice în<br />

aceeaşi localitate, cercetările din comuna Şinca Nouă vor trebui<br />

continuate în anii următori, atât pentru recuperarea materialelor<br />

din aşezările deja descoperite, cât şi pentru identificarea de noi<br />

puncte <strong>arheologice</strong>.<br />

Note:<br />

1. Cârciumaru M., Niţu E.-C., Murătoreanu G., Ştefănescu R.,<br />

2008, Deux nouveaux habitats sur la carte du Paléolithique de<br />

Roumanie, découverts en 2008 à Şinca Nouă (département de<br />

Braşov), Annales d’Université «Valahia» Targoviste, Section<br />

d’Archéologie et d’Histoire, T. X, Nr. 1, p. 47-54, ISSN: 1584-<br />

1855.<br />

Abstract<br />

In Şinca Nouă village (Braşov county) since 2008,<br />

three Palaeolithic settlements were discovered. In the<br />

archaeological campaign of <strong>2010</strong>, were performed three new<br />

sections in the settlement of Şinca Nouă II.<br />

As a result of our investigation, the lithic material<br />

comes from a single archaeological level, at a maximum depth<br />

of 40 cm from soil surface, which makes us to believe that in<br />

this settlement is a late Palaeolithic culture.<br />

The lithic material discovered in this point is highly<br />

diversified, and in terms of technology, these derived from<br />

knapping systems focused on the production of blades and<br />

bladellets.<br />

136. Șura Mică, com. Șura Mică, jud. Sibiu<br />

Punct: Varianta de ocolire, secţiunea 2, Km<br />

14860-17.500 şi DJ 106B, km 0-3600<br />

Cod sit: 145809.06<br />

Autorizaţia de cercetare arheologică preventivă nr. 64/<strong>2010</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!