Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

Conservarea s-a desfășurat sub directa coordonare/
supraveghere a arh. Anișoara Sion și a coordonatorului științific
al șantierului.
Cercetările arheologice propriu zise au continuat, cu
sprijinul instituţiilor partenere (UB-FIB, MINAC, UOC, ULB Sibiu)
în 3 sectoare intra muros (sectorul I, sectorul de E, sectoarele
III/VI) şi alte două extra muros (sectorul VIII şi X). În GIS-ul deja
existent al sitului a fost integrată ridicarea topografică a
descoperirilor curente din cetate sau din zona extramurană
(rezultate ale campaniilor 2009-2010).
Intra muros
Sectorul I – biserica din colțul de NE al cetății
Cercetările s-au desfășurat pe suprafața de la V de
aceasta, continuând săpătura din 2008-2009 în căutarea
ultimului rând de piatră din fundația bisericii; pe flancul sudic al
edificiului, unde au fost trasate trei casete (A1, B1, C1), primele
două încă din campania precedentă și în care cercetarea nu
este încă încheiată. În campania 2010 s-a procedat la o
curățare a întregii zone, de la V spre E, spre absida bisericii,
ulterior fiind deschisă caseta C1, a cărei cercetare a fost rapid
sistată în favoarea continuării cercetărilor în suprafața V (la E de
B1 și cu dimensiunile de 2,51 m pe direcție E - V și 3,69 m pe
direcție N - S). În perimetrul acestei casete au fost curățate cele
două vetre medievale identificate din cercetările anterioare și a
fost decapată o suprafață restrânsă situată de-a lungul zidului
perimetral sudic al bisericii. A fost practic îndepărtat un singur
strat consistent de pământ galben roșiatic, slab solidificat, postincendiere
databilă în sec. al VI-lea.
Sectorul I – incinta mediobizantină și spațiul de locuire
intramurană adiacent
Incinta mediobizantină de pe curtinele C-D (c.J57) și cele
două structuri de locuire cu zidărie de piatră și pământ adosate
incintei romano-bizantine din c.J55-56.
Sectorul de E (sectoarele II, IV, V)
Cercetările arheologice efectuate în sectorul de E s-au
concentrat într-un singur obiectiv: încăperea C16, componentă
a edificiului romano bizantin din sectorul de E (aflat, conform
caroiajului general al cetății în c.N-O-P76, adosat curtinei de
SE); aici au fost atacate atât încăperea C16 cât şi coridorul
dintre C16 si C1 (în cazul încăperii C.16, suprafaţa a fost
împărţita în două casete, A şi B, acestea fiind despărţite de un
micro profil median, orientat NV – SE, pentru verificarea şi
urmărirea situaţiei stratigrafice.)
Sectoarele III/VI – clădirea C1/ 1994; via principalis. În
clădirea C1/1994 au fost realizate trei sondaje de verificare,
unul în camera de NE (1,5 x 4 m), iar alte două în camera de S,
paralele față de zidul perimetral de SE al clădirii (dimensiuni 3,5
x 1 m). Pe via principalis cercetarea s-a concentrat asupra c.R-
S71, R-S72, R-S73, R-S74 și pe demontarea a doi martori
rezultați în urma campaniei 2009: în c.R-S72/73, R-S73/74.
Extra muros
Sectorul VIII
Pe platoul din partea de S și E a cetății, pe suprafața
promontoriului natural al rezervației arheologice, cercetarea s-a
concentrat în campania 2010 pe clarificarea planimetrică,
stratigrafică și a caracteristicilor constructive a amenajării din
piatră legată cu lut apărută deja în campania 2001 şi a cărui
traiect pare să înconjoare platoul de la SE de cetate (zidul A1).
S-au adâncit în acest sens casetele C3/2007, C4, C5, C6,
C7/2008 şi a fost deschisă C8/2010, fiind obținute date
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
24
semnificative prin surprinderea clară a nivelului tălpii fundaţiei
zidului medieval de incintă, a stratului de construcţie şi a tehnicii
de fundare pe plintă. În plus a fost surprinsă stratigrafia
completă între solul viu şi talpa fundaţiei acestui zid de incintă.
Sectorul X
Continuare a campaniei 2009: pe platoul A extra muros au
fost trasate încă din 2009 două secţiuni în cruce, orientate E - V
(40 x 2 m), N - S (32 x 2 m) în care am identificat trei niveluri de
locuire din perioada romană, urmate de o perioadă de abandon.
În cursul sec. X - XI p.Chr. spaţiul este refolosit, de data aceasta
ca necropolă a locuitorilor din cetatea bizantină. În acest an a
fost extinsă săpătura în secțiune, prin deschiderea unei
suprafețe de aproximativ 80 mp în zona pavajului şi a zidului
descoperite pe ultimul nivel de locuire. Pe platoul B (platoul
termelor), despărțit de precedentul de o viroagă orientată N-S
înspre Dunăre, a fost trasată o secţiune de control de 11 x 2 m,
orientată N - S, cu scopul de a identifica eventuale morminte din
perioada medievală şi a delimita în acest sens necropola
bizantină. Menţionăm, că acest platou a fost intens exploatat
încă din antichitate, când au fost construite termele cetăţii şi mai
târziu în perioada modernă, când au fost construite depozitele
de grâne ale C.A.P.-ului local. Ţinând cont de aceste date, s-a
trasat secţiunea pe marginea de E a platoului, pe o panta lină,
într-o zonă neafectată de intervenţii antropice și unde au fost
descoperite, în linie, cinci morminte de inhumaţie din perioada
medievală. [Ioan C. Opriș]
Sectorul I intra muros
Biserica din colţul de nord-est al cetăţii romano-bizantine
Colectiv: Irina Adriana Achim, Anișoara Sion, Corneliu
Beldiman, Clara Ionescu, Florentin Munteanu
Suprafaţa cercetată: Incinta mediobizantină de pe
curtinele C-D (c.J57) și cele două structuri de locuire cu zidărie
de piatră și pământ adosate incintei romano-bizantine din c.J55-
56.
Cercetarea bisericii paleocreștine la Capidava a fost
reluată în anul 2008, la inițiativa conf.dr. Ioan Carol Opriș,
responsabil științific al șantierului arheologic, de dr. Irina Achim
(IAB). Această nouă investigație arheologică asupra unui
monument ce fusese cercetat în mai multe rânduri în cursul
celei de-a doua jumătăți a secolului trecut trebuia să
îndeplinească două obiective științifice majore: pe de o parte,
cercetarea sistematică exhaustivă a singurului edificiu de cult
creștin cunoscut până în prezent în interiorul fortificației tardoromane
de la Capidava și a zonei aflate în imediata sa
vecinătate, la S, iar pe de altă parte, publicarea monografică cât
mai rapidă a rezultatelor cercetărilor întreprinse în aria acestui
monument. Pe termen mediu, echipa de cercetare are în vedere
și posibilitatea realizării unui proiect de restaurare a bisericii, dar
nu înainte de încheierea săpăturilor arheologice în curs. Într-un
sens mai larg, cercetarea din zona bisericii romano-bizantine,
cât și a altor obiective adosate curtinelor C-D ale cetății, toate
aflate în sectorul I de la Capidava, are în vedere punerea în
evidență a ansamblurilor arhitecturale din această zonă,
conservarea și (nu în ultimul rând) valorificarea lor prin
amenajare pentru expunerea către marele public (integrare în
Proiectul ”Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și
punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava” a
Consiliului Județean Constanța, cu accesare a Programului
Operațional Regional 2007-2013, Axa prioritară 5, Domeniul
major de intervenție 5.1, aflat în fază SF și DALI).