Cronica-cercetarilor-arheologice-campania-2010 - cIMeC

antropice. Acumularea unor astfel de depozite sedimentare
poate avea o durată relativ redusă în timp şi o semnificaţie
remarcabilă în contextul analizelor privind evoluţia complexelor
construite, tehnicile de construcţie şi de reparare a diferitelor
structuri, în cazul nostru a locuinţelor.
Din perspectiva analizei pluridisciplinare se poate
observa şi faptul că analizele specifice pentru determinarea
sezonalităţii, a modurilor de gestionare a resurselor, se pot
realiza cu şanse mai mari de reuşită în cazul US-urilor
aparţinând tipurilor 2 şi 4.
Corelarea informaţiilor oferite de toate cele patru tipuri
de sedimente poate permite pentru prima dată în cercetarea
preistoriei din România a mecanismelor de acumulare
sedimentară în corelare cu tipurile de activitate antropică şi
definirea mai complexă a unor comportamente umane în cazul
comunităţilor gumelniţene.
În condiţiile observaţiilor de mai sus s-a adoptat o
strategie ce a avut în vedere în primul rând elaborarea uneia cu
un caracter unitar privind această categorie a spaţiului construit
respectiv zonele de pasaj (complexe de tipul C332, C379) şi
cele de folosinţă comună (complexe de tipul C394 la Borduşani-
Popină sau C521 la Hârşova).
În consecinţă au fost avute în vedere o serie de
elemente ce permit discriminarea categoriilor de spaţiu în
funcţie de utilizare. S-a considerat că la nivelul unui prim palier
de analiză următorii factori pot fi semnificativi şi deci trebuie
avuţi în vedere: contextul stratigrafic cu relaţiile sub şi pe;
extensia spaţială; volumul; greutatea specifică.
Corelarea acestor date este de natură să permită o
evaluare iniţială unitară care să poată evidenţierea unor
specificităţi atât de natură cantitativă cât şi calitativă.
Un palier ulterior al analizei va trebui să se
concentreze asupra datelor calitative ce vor putea fi oferite de
acele contexte considerate relevante pentru tipul de analiză
dorit.
Sedimentologie
În campania de cercetări arheologice din anul 2010 a
fost cercetată pe profilul magistral, în sectoarele 39 şi 40,
succesiunea sedimentară corespunzătoare unei zone de pasaj
C332.
Din punct de vedere sedimentologic, depunerile
arheologice formate în această zonă de locuire sunt
reprezentate prin trei termeni principali:
A - Nivel cu textură siltică, de culoare cenuşiu verzui,
omogen, ce include foarte rari şi fini constituenţi antropici şi
conţine amprente vegetale. Acest nivel reprezintă o amenajare,
prezintă în general aspect lenticular, uneori micro-stratificat, cu
grosimi de 0,01-0,03 m şi poate fi rezultatul utilizării excesului
de materiale preparate rămase după amenajarea locuinţelor şi
altor structuri construite.
B - Nivel cu textură siltică, în general mai argiloasă,
de culoare brun cenuşiu mediu, cu structură granulară, relativ
omogen, ce conţine fragmente fine, de dimensiuni
subcentimetrice, de cărbune şi lemn. Reprezintă un nivel
acumulat într-o zonă de pasaj, omogenizat prin pasaj repetat.
Are un caracter organic, include relativ rare fragmente de
ceramică, oase, scoici şi chirpici, foarte fragmentate. Aceste
niveluri au grosimi cuprinse între 0,04 şi 0,05 m, doar într-un
singur caz de 0,12 m.
B1 - Variaţie de facies a nivelului de mai sus, în
general mai deschis la culoare, foarte omogen, ce conţine rari
Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2010
21
constituenţi antropici fini, în special foarte fine fragmente de
lemn şi cărbune. Prezintă grosimi de 0,02-0,03 m sau 0,04-0,06
m.
B2 - Variaţie de facies aceluiaşi tip de unitate
sedimentară, de culoare brun cenuşiu mediu sau cenuşiu verzui
mediu, cu structură granulară, cu caracter organic foarte bine
marcat, foarte eterogen, cu frecvenţi constituenţi antropici.
Prezintă grosimi de 0,03-0,05 m şi este interpretat ca fiind
format într-o zonă de pasaj cu importantă acumulare de deşeuri
menajere.
C - Nivel cu aspect lenticular, constituit în general din
cenuşă şi cărbune, omogen, compact, ce suprapun nivelurile de
tip B sau sub formă de niveluri fine ce sunt incluse în acesta, cu
grosime de cca. 0,01 m. În general prezintă grosimi de
maximum 0,04-0,05 m şi sunt observate pe distanţe de cca. 1
m.
Acestor tipuri de unităţi li se adaugă, un alt tip de
unitate ce a fost observat într-un singur caz, la baza profilului:
D - Nivel siltic, de culoare brun cenuşiu, microstratificat,
ce include lentile cu grosimi milimetrice, de cărbune,
fragmente de lemn, coprolite, oase de peşti, cochilii, ce rezultă
din activităţi antropice punctuale, bine încadrate cronologic şi
spaţial. Acest tip de unitate conţine constituenţi antropici fini şi
are o grosime de 0,03-0,04 m şi corespunde acumulării într-o
zonă de pasaj în care sunt desfăşurate punctual diverse
activităţi.
Analiza micromorfologică a acestei succesiuni poate
aduce informaţii importante asupra condiţiilor de formare, din
punct de vedere al activităţilor umane şi a la condiţiilor de mediu
asociate.
Analiză petrografică preliminară a materialului litic
În campania de cercetări din anul 2010, analiza
materialul litic şlefuit a evidenţiat prezenţa următoarelor tipuri
petrografice:
- Şisturi verzi, roci cuarţo-feldspatice slab transformate
metamorfic, de culoare verzui, cenuşiu verzui sau roşcat
cărămiziu, ce prezintă o variaţie importantă din punct de vedere
textural, de la roci cu textură siltică argiloasă, nisipoasă fină,
medie sau grosieră, până la micro-conglomerate. Din acest tip
de rocă, cu numeroase ocurenţe în zona Dobrogei Centrale, au
fost analizate 7 fragmente de râşniţă cu textură arenitică şi o
aşchie cu textură micro-conglomeratică.
- Rocă vulcanică de culoare cenuşiu verzui închis,
microcristalină, cu vinişoare fine cenuşiu verzui deschis, ce
poate reprezenta o rocă bazaltică, din care a fost realizat un
topor perforat, descoperit în stare fragmentară.
- Calcar crem, fin, omogen, cu ocurenţe în zona întregii
Dobrogea. Din acest tip de calcar au fost analizate două
percutoare, un şlefuitor de mici dimensiuni, 28 fragmente, parţial
arse, şi o aşchie de mici dimensiuni.
- Calcar cenuşiu, cu textură grezoasă fină, din care au
fost identificate două fragmente de rocă de mici dimensiuni.
- Gresie carbonatică, cu textură fină, de culoare
cenuşiu gălbui, ce conţine paiete fine de mică albă, din care a
fost realizată o râşniţă. Din acelaşi tip petrografic a mai fost
întâlnit un fragment de rocă.
- Galet de natură carbonatică, fără urme de prelucrare.
Un galet de calcar brun cafeniu, fin, şi un altul de gresie fină, de
culoare cenuşiu închis, fără urme de prelucrare.
- Galet de cuarţit, de culoare galben roşcat, fin
cristalizat, omogen, ce poate reprezenta un şlefuitor de mici